Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ - sub semnul abundenţei
În după-amiaza zilei de 27 mai, la Brădet, pe malul Vâlsanului, s-a dat startul ediţiei a doua dintre cele de sustenabilitate a tradiţionalei manifestări, după ce implementarea pe finanţare europeană s-a încheiat în decembrie 2014. Evenimentul a fost gândit încă de la debut ca unul itinerant pentru principalele sate ale comunei, astfel că s-a desfăşurat prin rotaţie, în principalele trei sate. Obiectivul său rămâne promovarea produsului-brand al zonei - caşcavalul - dar şi a altora tradiţionale din aria gastronomică şi din cea a meşteşugurilor locale, cum ar fi artizanatul textil, cioplitul în lemn sau pictura icoanelor pe sticlă. Ediţia 2016 a luat startul vineri, în cel mai nordic, la Brădet, sâmbătă s-a lăsat spre Brăduleţ, iar duminică s-a încheiat apoteotic, la Galeş. Primarul Evlampie Alecu, secondat de vicele Petre Tiţa, şi-a primit oaspeţii cu braţele şi inimile deschise şi cu ospitalitatea cu care muntenii noştri îi întâmpină de veacuri pe cei ce le calcă pragul cu inimile curate. Şeful administraţiei era bucuros că i se confirmase pentru sâmbătă vizita ministrului Agriculturii, Achim Irimescu. De remarcat ar fi faptul că vineri, la Brădet, a fost prezent şi generalul (r) de armată, fost şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, istoricul, eseistul şi omul politic Mircea Chelaru care - de câţiva ani - are în comună o proprietate pe care a construit o casă.
Caşcavalul - regele brânzeturilor
Majoritatea standurilor a fost ocupată la Brădet de producătorii de brânzeturi, iar varietatea caşcavalurilor care luceau auriu în lumina soarelui,a sorturilor de telemea sau a brânzeturilor de burduf - inclusiv cele în scoarţă de brad - toate bio, au făcut deliciul gurmanzilor, care se puteau crede în raiul ce putea satisface orice pretenţie. "Caşcavalul afumat Baciu Fane", produs de localnicul Ioniţă Ştefan, înscris în Registrul produselor tradiţionale la poziţia 96, nu mai are nevoie de publicitate, fiind deja recunoscut pe plan naţional. Asta nu l-a scutit de concurenţa puternică a altor producători ce-şi ofereau marfa la vânzare la preţuri destul de acceptabile. Totuşi, cei mai mulţi dintre cei prezenţi s-au înghesuit în jurul grătarelor pe care sfârâiau spornic mititeii, fripturile, cârnaţii şi pastrama, dar şi la berea avantajată de ziua călduroasă, care a fost preferată vestitei ţuici sau altor produse din gama băuturilor, inclusiv a celor răcoritoare. Destui dintre cei prezenţi au căutat să-şi găsească locuri cât mai apropiate de scena pe care urma să se desfăşoare un spectacol ce avea un afiş mai mult decât incitant.
Spectacol total, neafectat de ploaie
Rapsodul popular Graţian Bădescu a prezentat şi în acest an spectacolul care a durat cam cinci ore, cu o scurtă întrerupere provocată de o ropotă de ploaie şi de câteva sincope scurte la alimentarea cu energie electrică. Pe scenă au evoluat în ordine ansamblurile de cântece şi dansuri populare "Ciobănaşul" (Valea Danului - cu soliştii Vlăduţ Roşu şi Ionuţ Niţoiu), "Bratia" (Vlădeşti), "Floare de colţ" (Corbeni - cu solistele Ramona Ene şi Mihaela Iosif), "Mândruliţa" (Valea Iaşului - care a prezentat o solistă de numai 8 ani, Emanuela Ruxandra Ungureanu, din Galeş, ce se anunţă ca un mare talent), "Muntişorul" (Arefu), "Topologul" (Tigveni - cu "omul orchestră" Mădălina Lupu, din Cepari) şi "Mioriţa" (Vaideeni-Vâlcea). Invitaţi speciali au fost două soliste care au ridicat publicul în picioare - Ana Maria Iorga şi Olguţa Berbec, care a oferit un recital de zile mari, în timpul căruia, după ploaie s-au încins horele ca pe vremea strămoşilor, semn că oamenii s-au bucurat că nu s-au lăsat alungaţi de ploaie. În jurul orei 22.00, spectatorii s-au retras şi şi-au dat întâlnire pentru sâmbătă, la Brăduleţ.
