Om bogat, om sărac - în administraţia municipală din Curtea de Argeş (24)
Vechea administraţie municipală şi-a încheiat mandatul. Cea nouă a depus jurământul şi destui dintre foştii aleşi locali nu se mai regăsesc în fotoliile pe care le-au ocupat timp de patru ani. Toţi sunt obligaţi prin lege să depună declaraţii de avere şi de interese şi să le afişeze pe site-ul primăriei. Acesta este principiul transparenţei. Partea bună pentru cetăţeanul de rând este aceea că poate vedea cum intră un ales local în mandat - din punct de vedere al averii - dar şi cum iese. Am deschis un serial în care îi vom analiza pe toţi, om cu om, şi pe cei ce au plecat, şi pe cei ce le-au luat locul, prezentând situaţia în funcţie de declaraţiile pe care le-a depus fiecare. Nu-i vom neglija nici pe "oamenii cu greutate" din cadrul primăriei. Dacă descoperiţi că au omis "cu voie au fără de voie" ceva ori că au trecut sub tăcere anumite aspecte, aşteptăm să le semnalaţi public, ca să ne facem cu toţii o idee completă despre seriozitatea şi bunele intenţii de care sunt animaţi aceşti oameni.
Nae Păunescu, un descurcăreţ prin definiţie
Actualul şef de la Transporturile municipale este asemuit cu pisicile despre care se spune că au nouă vieţi în ele şi că mereu cad în picioare. Inginer auto, a lucrat în domeniu înainte de 1990, dar ascensiunea sa a început practic şase ani mai târziu, când ţărăniştii căutau un candidat pentru postul de primar al municipiului Curtea de Argeş. "De ce nu luaţi în calcul şi candidatura mea?", povestea mai apoi că ar fi fost întrebat de Păunescu liderul local, regretatul prof. Nicolae Enescu, fostul coleg de suferinţă al lui Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu prin lagărele de exterminare comuniste. La momentul respectiv a fost preferat de dumnealui şi de Nicolae Băluţă prof. Gheorghe Nicuţ, care a şi câştigat în faţa candidatului PDSR, Nicolae Zevedei şi care avea să conducă oraşul până în 2008. Nicolae Doru Păunescu s-a reorientat, a intrat sub aripa liderului judeţean, deputatul Barbu Piţigoi şi, după victoria fostei CDR la parlamentarele din 1996, a fost înscăunat ca şef la Regia Protocolului de Stat peste vreo trei judeţe. Ajunsese dom' Năică pe culmi şi le scuipa multora seminţe-n cap. Dovada: vorbea despre primarul Nicuţ - când acesta nu era de faţă - folosind apelativul intim "George", ca şi cum ar fi mers amândoi la pescuit cu râmă scurtă. Cum, necum, şi-a pierdut acel post, dar a ajuns tot la bine, fiind cooptat în conducerea Rezervelor Statului, de la Curtea de Argeş. După ce ţărăniştii au ratat alegerile parlamentare din 2000 şi s-au uitat lung după guvernare, simţind probabil că se va scurge multă apă pe Dâmboviţa până vor reveni ca stăpâni în Palatul Victoria, Năică şi-a continuat alunecarea pe tobogan, sfârşită printr-o pensionare medicală. Prin 2004 îşi făcea curaj sperând într-o revigorare a PNŢCD şi susţinea că formaţiunea sa politică ajunsese la o îngrijorătoare creştere în sondaje înainte de alegerile parlamentare. Avertismentele de genul "Aveţi grijă să nu creşteţi atât de mult încât să nu mai încăpeţi în Palatul Poporului!" - nu le-a luat în calcul. Şi rău a făcut! Sub conducerea sa, filiala locală a PNŢCD a intrat practic în disoluţie, chiar dacă a pasat-o unui bun prieten, care nu era extrem de pasionat de politică. Salvarea d-lui Nae a venit de la "George", care l-a angajat la primărie pe postul pe care se află şi în prezent, cel de consilier superior la controlul transportului local. Foarte bun prieten cu Cristian Mitrofan a făcut totuşi la greu anticameră la PNL până când a fost acceptat de Costinel Vasilescu şi validat membru. În 2014 n-a fost luat însă de Mitrofan, viceprimarul, la PSD, unde dom' Năică era taxat cumva, dar în primăvara lui 2016 l-a urmat la ALDE, fiind uns candidat la primăria Merişani. Numai că a rămas şi acolo ca un copil al nimănui, căci vechiul său amic a închis cercul peregrinării de unde-a plecat, la PNL-ul care era în căutare disperată de candidat viabil la Primăria Curtea de Argeş. Din păcate, n-au avut norocul să dea lovitura în plan politic. Bietul dom' Năică a dat o gherlă mare cât lacul de acumulare de la Merişani după o ploaie zdravănă, căci altfel cică s-ar cam fi colmatat...
Declaraţia de avere depusă de Nicolae Păunescu în data de 3 iunie 2015 este destul de interesantă: la terenuri a moştenit în 1993 o suprafaţă agricolă de 1,1 ha şi una intravilană de 1,25 ha - la Merişani, plus 2 ha teren agricol la Seaca, Teleorman, tot moştenire, dar a soţiei, Alexandra, în anul 2011. S-ar zice că 1993 a fost un an fast pentru familia Păunescu, deoarece a mai moştenit un apartament de 70 mp la Curtea de Argeş şi o casă de vacanţă de 92 mp, la Merişani, dar şi-a permis să cumpere şi o icoană de argint veche evaluată la 20.000 euro, precum şi aur, argint - bijuterii - de 10.000 euro. Autoturismele declarate sunt marca Skoda Octavia şi SEAT Ibiza, cumpărate în 2006, respectiv în 2008. La venituri, Nicolae Păunescu a înscris suma de 16.886 lei obţinute în funcţia de inspector la primărie, la care s-au adăugat 21.000 lei obţinuţi în 2014 din salariul de ofiţer relaţii cu clienţii de către soţie. Oricum familia lui Nicolae Păunescu, în mod evident, nu are de ce să-şi facă probleme privind ziua de mâine, cel puţin pe termen scurt...
- Va urma -
