Continuarea unei tradiţii - Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ

Cea mai nordică localitate de pe Valea Vâlsanului este situată la 55 km de municipiul reşedinţă de judeţ, Piteşti şi la 25 km de Oraşul Regal Curtea de Argeş, prima capitală a statului feudal independent Ţara Românească sau Ungrovlahia - cum se numea în secolul al XIV-lea. Cea mai veche atestare documentară descoperită până în prezent datează din 14 mai 1506 într-un document emis de Cancelaria voievodului Radu cel Mare, care privea un schimb de pământ între familia preotului Aldea şi călugării Mănăstirii Brădet. Informaţia este prezentată în excelentul Ghid turistic editat cu prilejul ediţiei din acest an a evenimentului, care este de-a dreptul provocator pentru oricine este împătimit să descopere locuri şi tradiţii minunate de pe teritoriul României, cu identitate proprie confirmată de-a lungul istoriei. "Este gândirea lui Alecu!", s-a mândrit primarul, care pentru al treilea an din totalul de cinci în care trebuie să asigure sustenabilitatea proiectului acestui veritabil brand naţional, finanţat iniţial cu bani europeni şi acum cu sume de la bugetul local, îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale asumate. Partea bună este aceea că succesul este garantat prin prezenţa crescută de la an la an a turiştilor la Festivalul Caşcavalului şi nu numai în această zonă mirifică, identificată şi prin peştele fosilă, aspretele. Comuna are o suprafaţă de 4.900 ha, pe care fiinţează 9 sate şi cătune - Brădet, Brăduleţ, Galeş (unde există un fascinant muzeu local), Cosaci, Aluniş, Piatra, Ungureni, Uleni şi Slămneşti - şi este populată de peste 2.100 oameni minunaţi, munteni care au învăţat de-a lungul timpului să-şi trăiască viaţa cu demnitate, bazându-se pe munca lor. Prin secolul al XVIII-lea, elementul autohton s-a completat cu fugarii din zona Mărginimii Sibiului, iar din simbioza aceasta s-a născut actuala populaţie. Legăturile cu fraţii de dincolo de Carpaţi s-au păstrat, la fel ca şi cele cu alte comunităţi de păstori de la sudul munţilor, fapt dovedit la fiecare sărbătoare, fie că se derulează la Corbi, la Brăduleţ, la Baia de Fier, Vaideeni sau Polovragi.

Trei zile de sărbătoare câmpenească

Aşa a fost gândit din start acest festival, astfel că şi anul acesta s-a păstrat tradiţia itinerantă. În ultima zi a lunii lui Cireşar, el s-a desfăşurat la Brăduleţ, apoi în prima zi a lui Cuptor a coborât la Galeş, după care, duminică, a urcat pe Vâlsan în sus, la Brădet, unde a şi căzut cortina peste ediţie, în bubuitul tunetelor care au anunţat binefăcătoarea ploaie atât de aşteptată după căldurile nimicitoare din ultimele zile. Maeştri ai diverselor produse tradiţionale au venit să se confrunte cu concurenţa, fie că a fost vorba despre prepararea celor din lapte, fie din carne, artizani populari ş.a.m.d. Iar notele le-au dat cumpărătorii, singurii arbitri autorizaţi! A fost un prilej cum nu se poate mai potrivit pentru etalarea folclorului local, a straielor, cântului şi dansului popular de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, dar şi de promovare a unor instrumente vechi, cum ar fi ţitera, scoasă la lumină de maestrul Tică Vasile, din Galeş şi de talentaţii săi elevi, care au învăţat să se descurce şi singuri pe scenă, dovadă a pregătirii deosebite. Rapsodul popular Graţian Bădescu, originar din Arefu, de pe Valea Argeşului, a prezentat evenimentul cu talentu-i incontestabil împreună cu colega de dincolo de munţi, din Mărginimea Sibiului, solista populară Rodica Comăniciu Popa, care a încântat asistenţa cu ritmurile ardeleneşti. Cei doi au avut din greu de lucru cu prezentarea formaţiilor şi ansamblurilor care au urcat pe scenă în cele trei zile de foc şi au primit diplome din partea gazdelor. S-a dovedit că talente artistice există peste tot în ţara asta a noastră. Dintre formaţiile artistice este de ajuns să le menţionăm pe cele de la Baia de Fier, Jina, Săliştea Sibiului, ansamblul de dansuri ţigăneşti "Steluţe slănicene" de la Aninoasa, inspiraţii dansatori din Ansamblul "Trivale junior", pregătit de prof. Mircea Ivănescu, precum şi soliştii vocali de la Clubul Copiilor din Piteşti, inclusiv de muzică de estradă, căluşarii de la Corbu (Olt), apoi cei de la Polovragi, Vlădeşti, "Hora" de la Albeştii de Argeş, moment în care a fost evocată şi onorată memoria maestrului Stelian Ilie, nelipsit cât a fost în viaţă de la acest eveniment, apoi cele de la Nucşoara, Corbi, Boteni şi mulţi alţii. 

N-au lipsit nici oficialităţile de nivel judeţean, în frunte cu preşedintele C.J., Dan Manu, vicepreşedinţii Ion Mînzînă şi Simona Brătulescu, prefectul Emilian Dragnea, consilieri judeţeni şi primari argeşeni, care au ajuns sâmbătă la Galeş şi au socializat cu cei prezenţi. Toţi au remarcat simbolul dat de Caşcavalul de Brăduleţ, în sensul că dă noi valenţe identităţii locale şi chiar naţionale, într-o lume dominată tot mai mult de ideea globalizării, care urmăreşte în primul rând depersonalizarea, respinsă cu argumente forte de către românii noştri.

Procesul de producţie - moştenire dusă mai departe

Primul producător cu care am stat de vorbă era şi cel mai tânăr de la festival. Maria Magdalena Enache are doar 29 ani şi practică acest frumos meşteşug de peste 15 ani, pentru că a învăţat de mică arta de a obţine din lapte unul dintre cele mai râvnite produse pe mesele românilor şi nu numai. "Vă prezint produsul tradiţional din zona noastră - Caşcavalul de Brăduleţ - pe care familia mea l-a moştenit de la străbuni. De altfel, bunicul meu, Ion Enache, a fost primul care a lucrat şi a lansat acest produs în zona noastră şi a descoperit, printr-o bătrână de pe vremea lui, un mod de a trăi din această reţetă", ne-a informat tânăra, care se prezenta ea însăşi în straie populare, aşa cum erau odinioară femeile de la sat. Despre tehnică, Maria Magdalena ne-a mărturisit că procedeul s-a perpetutat în timp în lung şi-n lat prin sate, suferind mici modificări, dar cât priveşte familia sa, reţeta tradiţională a fost menţinută fără abatere. Frumoasa producătoare este şi o tânără mămică a doi băieţi pe care îşi doreşte să-i înveţe să păstreze tradiţia Caşcavalului de Brăduleţ şi s-o ducă mai departe, către generaţiile viitoare. "Îmi doresc ca ei să continue ceea ce a început bunicul, ca să avem mereu produsul nostru. Însă în ziua de astăzi statul nu ne mai încurajează ca să rămânem la acest produs. Noi am trăit ani de zile doar din caşcaval, iar acum lucrurile s-au schimbat, dar tot mai sperăm că vor veni timpuri şi mai bune. Avem 5 vaci şi 50 oi; lucrăm în familie, eu cu soţul şi copiii - cât pot şi ei, pentru că sunt micuţi...", a adăugat femeia. Un client ar alege caşcavalul său pentru calitate, gust, culoare, aspect şi pentru faptul că este natural 100%. "Noi nu utilizăm nici cel mai minim îngrăşământ pentru iarbă! La 1 kg de caşcaval intră între 10 şi 12 litri de lapte, în funcţie de grăsimea pe care acesta o are. Variază şi de la sezon la sezon, în funcţie de alimentaţia, dar şi de rasa animalului. Vacile de carne nu au aceeaşi grăsime ca acelea de lapte", ne-a mai împărtăşit Maria Magdalena.

"Din caşcaval ne câştigăm existenţa!"

Am trecut mai departe la Gabriela Ionescu, o producătoare în vârstă de 44 de ani, din satul Galeş, care îşi întâmpina clienţii cu caşcaval afumat şi neafumat, covrigi din caşcaval şi cozonaci de casă calzi. Şi în acest caz era vorba despre o tradiţie moştenită din familie, şi tot de la bunici, care a fost asimilată şi dusă mai departe pentru a fi transformată într-o afacere de succes. Fireşte, totul cu multă muncă, sacrificii şi dăruire! "Sunt căsătorită de 25 ani şi tot de atunci fac şi caşcaval. Avem un efectiv de 20 de vaci şi am făcut proiecte europene, ca să ne extindem, pentru că noi din asta ne câştigăm existenţa. Treaba merge înainte... Pentru caşcaval, nu avem o reţetă aparte. Lucrăm după cea clasică, după care îl punem la uscat şi la fum... Facem cam 15 kg caşcaval zilnic, adică prelucrăm peste 170 de litri de lapte. Depinde de vaci, de cum este iarba..." Gabriela nu ştie dacă şi copiii săi vor continua tradiţia, pentru că ei nu cred în viitorul acestei îndeletniciri. Producătoarea ne-a mai declarat că-şi vinde caşcavalul atât la magazine şi prin pieţe, cât şi direct de acasă. Şi nu trebuie să mire pe cineva acest fapt, deoarece în timp şi-a făcut o reţea de consumatori fideli şi aceştia o caută special pentru delicatesa culinară cu care i-a învăţat de-a lungul anilor.

Brandul "Baciu' Fane"

Singurul producător de brânzeturi atestat din judeţ era şi el prezent la Festivalul de la Brăduleţ, înarmat cu Caşcavalul afumat "Baciu' Fane", care făcea oricui cu ochiul, mai ales datorită modelelor populare regăsite pe suprafaţa durei pântecoase. Ştefan Ioniţă ne-a spus că se ocupă de brânzeturi de aproximativ 14-15 ani de zile, deşi mai făcea şi înainte câte o roată de caşcaval. "După ce am ieşit la pensie, această îndeletnicire a devenit permanentă, pentru că m-am mutat în această localitate atât de frumoasă - Brădetu. Tradiţia am primit-o de la socrii mei, mi-a plăcut foarte mult şi iată că am acum sunt singurul producător atestat din judeţul Argeş! Pot să vă spun că acest produs a ajuns nu numai prin toate colţurile României, ci a participat şi la Săptămâna Verde de la Paris. Am fost cu el în Bulgaria, în Republica Moldova - la Chişinău şi sper să ajung şi mai departe!", ne-a relatat acesta. Caşcavalul cu modele vechi era atracţia standului propriu şi trebuie să recunoaştem că mai rar am văzut asemenea prezentare la brânzeturi. Cel dreptunghiular avea imprimat un model vechi din anul 1847, deci nu mai încape îndoială - caşcavalul se produce de mult timp în Brădet! În modelele expuse, caşcavalul avea în centru o răsărită sau mai precis soarele, care semnifică noroc, bogăţie, adoraţie, loialitate şi constanţă în dragoste, dar şi putere, căldură sufletească şi protecţie. La Baciu' Fane, toate au o simbolistică şi sunt atât de frumos conturate că nici nu-ţi vine să tai o bucată din caşcavalul astfel decorat. "Am şi alte modele, cum ar fi cel cu punctuleţe, care nu prea se găseşte... Mai producem brânză de burduf în coajă de brad, caşcaval fără fum şi covrigeii de caşcaval... Toate produsele noastre sunt prelucrate manual, în gospodăria proprie, cu cheaguri naturale. Lucrăm în familie, căci am o mică secţie de producţie. Deţin 10 vaci cu lapte şi vreo 40-50 de oiţe şi mă mândresc cu ceea ce fac!", a mărturisit producătorul de la Brădet. Ca rase de vaci, am aflat că are numai Bălţată Românească neagră, iar la oi - Ţurcane şi Cărăbaşe, păzite de doi berbeci Karakul şi unul Sârbesc. Cât despre reţetă, Ştefan Ioniţă ne-a mărturisit că este aproape cea clasică: "Doar că o individualizăm prin felul în care ne ocupăm de produsul nostru. Punem suflet, sare mai puţină şi trebuie să vrei ca să poţi să realizezi ceva deosebit. Totul ţine de interior...", a încheiat dumnealui punându-şi mâna pe pieptul larg în care bate, cu siguranţă, o inimă mare şi generoasă.

"Pentru fetele mele nu vreau aşa ceva!"

L-am întâlnit tot acolo şi pe Gheorghe Groşanu din comuna Corbi, care a venit la festival la invitaţia primarului din Brăduleţ, aducând cu sine telemea proaspătă şi veche de oaie, urdă, pastramă, toate din producţia proprie. Lucrând după o reţetă moştenită din bătrâni, omul nostru şi-a câştigat în timp clienţi fideli, care vin de departe special pentru ceea ce produce, căutate fiind în special pastrama sau telemeaua. În vârstă de 47 ani, acesta are deja 39 de primăveri de când se ocupă de oi, însă ne-a declarat că este nemulţumit de sprijinul precar primit din partea statului român. "Avem şi noi o tradiţie de familie, numai că ne-am cumpărat animalele. Este afacerea familiei din care ne susţinem noi, dar şi pe copii, la şcoală. Deocamdată merge cam cum merg toate în ţara asta... Sunt autorizat şi am 700  capete de oi. Eu vând şi de acasă şi am şi punct de desfacere în Piteşti, unde am o masă în Piaţa Găvana...", a explicat acesta. Gheorghe Groşanu are o fată care tocmai a terminat facultatea şi alta la liceu, ambele studiind în Bucureşti. Şansele ca tradiţia familiei să fie dusă mai departe de urmaşi este practic nulă, iar producătorul corbean ne-a mărturisit că nici nu şi-ar dori aşa ceva pentru fetele sale: "Din punctul meu de vedere este un volum enorm de muncă la oi şi nu vreau să ca ele să treacă pe aici. Munca de la ţară nu este plătită aşa cum trebuie şi nici nu suntem protejaţi prin ceva. Suntem doar buni de plătit taxele şi impozitele. Pentru fetele mele nu vreau aşa ceva!", a fost concluzia sa.

"Vom continua promovarea acestui brand pe coordonate diversificate!"

Asigurarea a fost dată de către vrednicul primar Evlampie Alecu la finalizarea evenimentului. De astă dată era mult mai mulţumit de modul în care se desfăşuraseră cele trei zile ale festivalului, în care avusese sprijin de nădejde în echipa din subordine, oameni responsabili, profesionişti, în frunte cu viceprimarul Ion Stan, tip extrem de organizat şi care se pricepe de minune să lucreze cu oamenii într-un climat sănătos, în care fiecare este provocat să se întreacă pe sine. "A fost o ediţie reuşită şi spun asta judecând prin prisma numărului crescut de turişti prezenţi la festival anul acesta. Faptul dovedeşte că sustenabilitatea proiectului este pe calea cea bună, după ce am participat la mai multe târguri în care am prezentat festivalul şi obiectul său, stârnind curiozitatea oamenilor cu care am discutat. Au venit - de exemplu - vreo 50 braşoveni cu un autocar şi anul viitor aşteptăm şi mai mulţi din diverse colţuri ale ţării, căci vom mai prezenta şi noi la avenimente din ţară acest brand. Eu zic că merită, dacă prin 1969, Caşcavalul de Brăduleţ era lăudat de fostul preşedinte al Franţei, Charles de Gaulle, la Paris! Iar faptul că am avut parte de susţinere totală din partea oficialităţilor judeţene ne încurajează să continuăm pe această linie. Vom continua seria acestor festivaluri şi după expirarea perioadelor de sustenabilitate, dar atunci vom face ediţia într-o zi, într-un sat, pentru ca anul viitor să ne mutăm în altul şi aşa mai departe. Eu cred că merită, deoarece prepararea caşcavalului este pentru oamenii din comuna noastră îndeletnicire de bază şi sursă de venit. Apoi, fiecare are secrete proprii de fabricaţie, care conferă produsului calitatea de blazon. Acum, să ne ţină Dumnezeu sănătoşi pe fiecare şi să ne întâlnim din nou la ediţia din 2018!", a încheiat primarul Evlampie Alecu.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!