Dezbatere publică responsabilă a bugetului municipal - Primarul Panţurescu a promis realizarea obiectivelor înscrise în programul din 2018
Dezbaterea de vineri era de aşteptat să fie un eveniment interesant pentru toţi locuitorii din Curtea de Argeş. Cetăţenii care au fost interesaţi să-şi rezolve problemele, au fost prezenţi. Şi au dialogat direct cu autorităţile, spunându-şi păsul şi aflând - cel puţin - cam care ar fi orizontul de aşteptare până la rezolvare. Absenţii s-au bazat probabil pe oamenii pe care i-au ales în legislativ. S-a constatat, de asemenea, o prezenţă destul de anemică a mediului de afaceri local, reprezentat doar de ing. Liviu Nicolae şi de Robert Badea. Explicabilă, până la un punct, prin politica pumnului în gură adoptată de conducerea primăriei faţă de oamenii de afaceri la şedinţa în care s-au adoptat taxele şi impozitele locale. Iar acesta poate fi un semnal îngrijorător pentru municipalitate, dacă n-a reuşit să oblojească măcar rănile provocate atunci orgoliilor unora sau altora... Dintre consilierii locali în mandat, cea mai bună prezenţă, 100%, au avut-o liberalii, cu Cristian Mitrofan, Mădălin Marinescu, Doru Georgescu şi dr. Jean Chefani. UNPR, prin Bogdan Alexandru Dabija, s-a situat la acelaşi nivel. Cei de la PSD au fost reprezentaţi de viceprimarul Gabriel Jubleanu, care l-a secondat pe primarul Panţurescu, de Maria Dicu şi de Răzvan Bădescu, din totalul de 9 (circa 33,33%). ALDE a înregistrat o absenţă de 100%, căci atât prof. Gheorghe Molea, cât şi Emelian Oreviceanu au avut alte treburi mai importante de făcut în data de 16 februarie. N-au lipsit însă managerii de la AQUATERM şi SPU, respectiv Gabriel Nastea şi Cătălin Nastea.
"Un buget local bun"
Aşa l-a definit directorul economic Gheorghe Florescu, imediat după ce primarul Panţurescu a anunţat câteva veşti proaspete despre finanţări de ultim moment. Şi sumele erau destul de frumoase: 2.578.720 lei pentru construcţia creşei de lângă sediul SPGC, 3.207.504 lei pentru grădiniţa cu program prelungit de lângă pensiunea lui Şerban, din zona parcării de la benzinăria LUKOIL şi 17.583.789 lei pentru construcţia blocului ANL de la spital destinat medicilor şi a celui de lângă sediul Poliţiei, pentru specialiştii din administraţia municipală. "Mai avem proiecte depuse pentru finanţare despre care voi vorbi atunci când se vor concretiza", a promis şeful administraţiei municipale.
Ec. Gheorghe Florescu a prezentat sumar structura bugetului, precizând că fiind afişat pe site-ul primăriei, n-avea rost să plictisească lumea cu date deja cunoscute. "Este un buget bun, care ne permite să finanţăm toate instituţiile din subordine - pentru început - la nivel de supravieţuire. Şi când spun acest lucru, iau în calcul şi eventuale rectificări pozitive ce pot interveni în perioada următoare", a concluzionat oarecum sibilinic dumnealui. Ceva mai târziu, primarul Panţurescu avea să detalieze că, spre exemplu, muinicipalitatea noastră depusese cele mai multe proiecte din judeţ pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri şi a dat de înţeles că de acolo există posibilitatea finanţării instituţiilor locale de cultură la un nivel ceva mai acceptabil.
Un mediu privat sănătos care alimentează bugetul
Preşedintele Organizaţiei Oamenilor de Afaceri Liberali din Curtea de Argeş, Liviu Nicolae, a făcut prima intervenţie în dezbatere vizând faptul că situaţia municipiului este una bună, dacă se ia în calcul dezvoltarea afacerilor din sfera producţiei de bunuri, care a condus spre un şomaj scăzut, aflat pe cale de dispariţie. Dumnealui a evidenţiat faptul că numai la primele 20 societăţi comerciale locale, cele cu peste 49 salariaţi, câştigurile băneşti nete ale angajaţilor cresc anul acesta cu 7%, iar în condiţiile în care s-au majorat şi cotele defalcate din impozitele pe venit de la 41,75% la 43%, vor creşte automat şi colectările la buget. De asemenea, a menţionat şi creşterea impozitelor pe clădiri, exemplificând cu situaţia de la STEINEL ELECTRONIC, care şi-a mutat activitatea în noi spaţii de producţie construite pe terenurile de pe strada Rm. Vâlcea, unde a funcţionat cândva ARPO S.A., ceea ce se traduce tot prin sume suplimentare ce vor intra la bugetul municipal. Nu în ultimul rând a vorbit despre faptul că firma Karcher a cumpărat clădirile de la fosta IPEE, pentru care - după cum aflase de la directorul Bican - impozitele anuale de plătit se cifrau la circa 700.000 lei, bani buni pentru visteria comunităţii. Despre toate aceste situaţii a menţionat că avea impresia că nu fuseseră evidenţiate clar în proiectul de buget supus dezbaterii publice. Fără a face vreun reproş direct, a vrut să ştie dacă, având în vedere proiectele luate în calcul să fie realizate în 2018, ce presupuneau sume considerabile pentru cofinanţări, exista vreo linie de credit deschisă pentru a acoperi obligaţiile asumate de comunitate pentru materializarea lor. Primarul a admis că în condiţiile în care numai suma primită pentru investiţiile programate la spital este de 3,8 milioane euro, această posibilitate a impus analizarea posibilităţii accesării unui credit bancar.
"Nu este strict meritul lui Panţurescu dacă s-au obţinut finanţări pe proiecte!"
Liberalii Mitrofan, Marinescu şi Georgescu au vizat clar anumite obiective şi au primit lămuririle solicitate, fie că a fost vorba despre anumite chestiuni tehnice, fie despre lucrări de investiţii, Cu acest prilej, au putut afla că în discuţia purtată de către primar cu o zi înainte la Consiliul Judeţean, i se confirmase faptul că drumul care făcea legătura dintre comuna Băiculeşti şi Curtea de Argeş, prin cartierul Noapteş, este în fruntea listei priorităţilor pentru modernizare prin asfaltare în acest an. S-ar părea fie că dr. Chefani n-a receptat informaţia, câtă vreme a insistat cu necesitatea reabilitării şi asfaltării străzii Luncilor din amintitul cartier, fie că n-a putut pricepe de ce municipalitatea noastră nu se bagă peste Consiliul Judeţean. Probabil că se va lămuri până la urmă în şedinţele de comisii programate pentru zilele acestea... De-a dreptul caraghioasă a fost cererea populistă de subvenţionare de către primărie a locuitorilor din Noapteş pentru a-şi monta fose septice individuale!
Ion Şerban s-a declarat mulţumit de rezolvarea problemei ecografului de la Spitalul Municipal, dar a cerut lămuriri despre alte investiţii programate - modernizări de străzi, canalizări sau achiziţionarea unui autoturism - şi şi-a exprimat speranţa că anul acesta oraşul nostru se va transforma într-un şantier. "Noi toţi vă vom sprijini să puneţi în operă aceste proiecte, d-le primar, pentru că sunt necesare oamenilor. Dar dacă vom bate pasul pe loc şi anul ăsta şi vom aştepta zadarnic să răsară ceva în urma noastră, vă spun foarte hotărât că eu nu mai stau în Consiliul Local, demisionez!" Tot Şerban a criticat şi alocarea de sume suplimentare pentru PUG-ul care-şi tot amână apariţia pe lume de vreo zece ani de când se află în proces de concepţie: "PUG-ul ăsta suge bani ca la balamuc!" Cerinţa sa a fost aceea ca primarul să-şi pună subordonaţii la muncă, pentru a-şi justifica salariile frumoase pe care le încasează lunar.
Bogdan Alexandru Dabija, care s-a remarcat prin frecventele dialoguri purtate cu cetăţenii în teren, a evidenţiat în numele acestora probleme ce ţin fie de canalizarea pe strada Vlad Ţepeş, fie de lipsa a vreo 3 stâlpi de lumină pe strada Fântânele şi, nu în ultimul rând, a cerut să se reglementeze parcările, închiriind cetăţenilor locurile necesare, propunere foarte bine primită de către primar.
Cererile cetăţenilor
La dialogul cu autorităţile municipale au participat şi cetăţeni ai oraşului. Dumitru Stanciu, reprezentant al 45 familii de pe strada Tarniţa, a cerut sprijin pentru introducerea unei reţele de alimentare cu gaze. "Vă invit la discuţii, deoarece eu nu pot să vă promit ceea ce nu depinde de mine. Dar aveţi tot sprijinul nostru pentru rezolvarea acestei probleme cu firma de distribuţie a gazelor". Maria Neagoe a insistat pentru introducerea canalizării şi pe strada Victoriei şi a fost informată că este necesară întocmirea unui SF, apoi a unor proiecte şi că nu se poate rezolva de azi pe mâine, fiind o chestiune de un an sau doi chiar, dacă se ia în calcul şi execuţia. "Deci, mai suferim această lipsă încă doi ani!...", a concluzionat dumneaei oftând. Corina Sandu a aflat că schimbarea conductei de pe strada Episcop Ghenadie este printre priorităţile acestui an. Dintre cerinţele semnalate de către cetăţeni mai merită să fie amintită lipsa unui parapet la un pod, care pune în pericol viaţa trecătorilor, dar şi lipsa marcajelor pentru treceri de pietoni spre Valea Sasului, ori depozitarea necontrolată a gunoaielor. Parapetul - a spus primarul - poate fi montat într-o săptămână, iar marcajele la trecerile de pietoni trecute cu vederea de către administratorii DN 7C este o chestiune mai greu de rezolvat. Cât despre aruncarea gunoaielor, s-a recomandat organizarea unor pânde pentru identificarea şi sancţionarea făptaşilor.
Din cadrul dezbaterilor am putut afla că în primăvară se vor declanşa lucrările de construcţie a bazinului de înot, de reparaţii la strada Valea Iaşului, de asfaltare la strada Nordului şi altele, asupra cărora vom mai reveni în perioada următoare.
Concluzionând, a fost o dezbatere pe buget argumentată pertinent, fără izbucniri nervoase reale sau mimate, materializate prin propuneri asupra cărora probabil se va reveni şi în şedinţele de comisii ale legislativului, unde vor avea prilejul să-şi expună punctele de vedere şi consilieri locali care au absentat la dezbaterea de vineri.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
