Rămăşiţele pământeşti ale Mariei Brătianu au fost depuse în cripta familiei din Ştefăneşti
Joi, Fundaţia Academia Civică şi Memorialul Sighet au organizat, în colaborare cu Consiliul Judeţean Argeş, depunerea în cripta familiei Brătianu de la Florica a rămăşiţelor pământeşti ale Mariei Brătianu, fiica marelui istoric Gheorghe Brătianu şi nepoata marelui om politic Ion I.C. Brătianu. Maria Brătianu s-a stins din viaţă în octombrie 2017, la Paris. Urna cu cenuşa Mariei Brătianu a fost depusă în cripta în care îşi doarme somnul de veci tatăl său, Gheorghe Brătianu. Alături de nepoata Mariei Brătianu, Marie Helene Fabra Brătianu, s-au aflat poeta Ana Blandiana, realizatoarea TV Lucia Hossu-Longin, fostul ministru Nicolae Noica, Adrian Niculescu - vicepreşedinte IICMER, Dan Manu - preşedintele C.J. Argeş, Simona Brătulescu - vicepreşedinte al C.J. Argeş, primarul oraşului Ştefăneşti, Ioana Jenica Dumitru, deputatul Dănuţ Bica şi consilieri judeţeni. "Astăzi a fost îndeplinită dorinţa testamentară a celei care a fost Maria Brătianu, care şi-a dorit ca rămăşiţele pământeşti să-i fie depuse aici, în cripta familiei. De asemenea, Consiliul Judeţean Argeş doreşte să transmită astfel, încă o dată, faptul că noi, argeşenii şi muscelenii, ştim să ne respectăm, protejăm şi promovăm valorile judeţene şi naţionale. Îmi doresc ca elevii şi tinerii noştri să cunoască aceste valori şi să fie mândri că Argeşul a avut oameni care au fost implicaţi în cele mai importante momente ale istoriei", a spus preşedintele C.J. Argeş, dr. Dan Manu.
Un alt moment emoţionant a fost creat de Corul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului care, cu această ocazie, a intonate câteva melodii religioase. Mare Doamnă a exilului românesc, aparţinând nu numai aristocraţiei, ci şi adevăratei aristocraţii a spiritului şi elitei intelectuale, Maria Brătianu a fost autoare a unor documentate studii de istorie contemporană şi a unor cercetări legate de elucidarea condiţiilor în care a murit tatăl ei. S-a ocupat, de asemenea, de editarea în exil a operei lui Gheorghe Brătianu şi a făcut parte din conducerea activă a Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului de la Paris, care a devenit după 1989 Secţia română a Federaţiei Internaţionale a Drepturilor Omului, cu sediul în ţară. În ultimele decenii s-a dedicat dezvăluirii şi analizării represiunii comuniste din România, a înfiinţat la Paris "Association pour le Memorial Sighet" şi a catalizat energiile exilului în sprijinul resuscitării memoriei colective şi a istoriei recente, organizând în capitala Franţei expoziţii şi conferinţe dedicate memorialului. Şi-a dorit să se întoarcă definitiv în ţară alături de înaintaşii săi, a căror operă a încercat să o continue.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
