"Ursul, frate cu românul, dar mai mare!..." - Atacurile fiarelor pădurii continuă la Arefu
Locuitorii din comunitatea împroprietărită de legendarul Vlad Ţepeş în secolul al XV-lea au ajuns să nu mai aibă linişte din cauza lighioanelor codrului - cum le numesc bătrânii locului. Urşii înfometaţi nu s-au speriat prea mult nici de incendiile din zona cetăţii enigmaticului voievod medieval, dovadă faptul că într-o noapte au căutat hrană şi în apropierea corturilor în care se odihneau luptătorii cu focul, tulburându-le somnul. Săptămâna trecută au făcut din nou prăpăd prin gospodăriile situate în zona şcolii vechi de la Căpăţâneni, care este una destul de populată. "În noaptea de joi spre vineri au atacat două gospodării şi au omorât câinii de pază. Zgomotul încăierării lor cu fiarele pădurii i-au trezit pe oameni care, cu chiu, cu vai, au reuşit să-i alunge din sat. Spun asta deoarece se poate spune că urşii s-au adaptat situaţiei şi nu se mai sperie de zgomote sau de lumină, cum se întâmpla altădată. Practic, se poate spune că au priceput că acolo unde este lumină şi muzică, oamenii petrec şi şansele de a găsi hrana căutată cresc exponenţial. Deci, nimic mai firesc pentru ei decât să se ducă în astfel de locuri. Iar când este vorba despre ursoaice cu pui, nevoia de hrană creşte peste limită curajul animalelor sălbatice înfometate. Localnicii susţin că au identificat în zona Cetăţii lui Vlad Ţepeş vreo trei ursoaice cu pui şi în pădurile din preajma Casei Argeşene nu mai puţin de zece namile de urşi. Aşa că nu ne mai miră faptul că-şi fac de cap pe la noi, pe la Corbeni sau prin alte localităţi situate în amonte pe cele patru văi de râuri din nordul Argeşului. Toate plângerile pe care le-am formulat la autorităţi ca reprezentanţi ai Unităţilor Administrativ Teritoriale au rămas fără rezultat, pentru că legile protejează animalele sălbatice, dar nu şi pe oameni. Cineva îmi spunea că ursul a ajuns în zilele pe care le trăim să fie frate cu românul, dar nu oricum, ci unul mai mare, care are toate drepturile!... Să mă explic: dacă fiarele pădurii produc daune prin animalele domestice din gospodării, proprietarii au dreptul să ceară şi să primească despăgubiri de la stat. Însă n-am auzit ca acelaşi stat să acorde protecţie oamenilor, şi cu atât mai puţin despăgubiri atunci când le cad victime. În mod firesc cetăţenii sunt terorizaţi de ceea ce se întâmplă, mai ales după ce au fost semnalate şi ceva haite de lupi prin păduri!"
Situaţia semnalată de către primarul Gheorghe Stoican nu este singulară, căci se găseşte şi în alte localităţi. Oricum, în zona montană a Argeşului, numărul estimat al urşilor este de peste 500, deşi normal n-ar trebui să depăşească 280 - spun specialiştii. În vecinătatea Cetăţii lui Vlad Ţepeş, de la intrarea în Defileul Argeşului, se pare că ar fi vreo 40 capete, cu 15 peste nivelul optim. Turismul pe această vale care include şi Transfăgărăşanul are de suferit din cauza fiarelor sălbatice şi a temerilor pe care le generează. Numai că toţi cei interesaţi, inclusiv şefii administraţiilor publice locale ştiu că plângerile lor pe astfel de teme sunt ignorate, dacă nu chiar aruncate la coş, pentru că s-a cedat presiunilor unor interese şi fiarele pădurii sunt la preţ mai mare decât viaţa oamenilor. Deci, deocamdată nu prea sunt soluţii de rezolvare. Rămâne de văzut dacă onorabilii făcători de legi vor ajunge să ceară peste doi ani voturile lighioanelor pădurii, căci la cele ale oamenilor care au cât de cât respect faţă de munca şi de vieţile lor n-ar trebui să spere, după ce de ani şi ani îi consideră cantităţi neglijabile, dacă nu chiar pierderi colaterale acceptabile!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
