Mistreţii îi terorizează pe agricultorii de pe Valea Vâlsanului
La jumătatea lunii mai, zilele trecute, ne-a vizitat la redacţie Constanţa Stevoiu. Femeia era de-a dreptul disperată şi, în numele mai multor gospodari din satul Costeşti-Vâlsan, din comuna Muşăteşti, ne-a cerut ajutorul. "Pur şi simplu, nu mai ştim ce să facem ca să ne apărăm grădinile de turmele de mistreţi... În toamna trecută ne-au prăpădit culturile din luncă şi s-a ales praful de munca noastră! Am reclamat la autorităţi, au venit controale s-au făcut promisiuni şi noi am rămas cu paguba. Acum, în primăvara asta, am luat-o de la capăt: am pus în pământ şi mistreţii au mâncat sămânţa de pe ogoarele cultivate între Vâlsăneşti şi Costeşti-Vâlsan, pe o lungime a luncii de 5-6 km. În aceeaşi situaţie cu mine se găsesc şi alţi gospodari precum Constantin Georgescu sau Mioriţa Beldie şi Ion Simion - ca să dau doar câteva exemple din semnatarii tabelului dat de păgubaşi la primărie. Ne aflăm într-o situaţie grea: dacă nu cultivăm pământul, riscăm să fim amendaţi ori să se pârlogească; dacă-l cultivăm, aşa cum am învăţat de la părinţii noştri, muncim zadarnic, deoarece fie recolta, fie sămânţa ajung hrană pentru mistreţi. Eu am acolo un teren în suprafaţă de circa 1.200 mp cultivat cu porumb, care parcă ar fi fost arat din nou de râmători, ca şi cel din altă zonă. Nu ştiu cum s-a întâmplat de n-au avut de suferit, pentru că sămânţa era cumpărată şi tratată, dar asta nu i-a afectat cu ceva. Poate chiar să le fi şi plăcut, având în vedere cum caută în brazdă materialul semincer... Mă gândesc că acesta este tratat contra dăunătorilor de sub pământ, nu a celor de deasupra! Acum câteva zile, chiar eu am dat ochii cu câţiva pe un teren al meu şi n-am ştiut pe unde să fug, de teamă că m-ar putea ataca. Oamenii din sat mi-au zis că ar fi identificat turme măricele de mistreţi şi că ar fi vreo 18 care bântuie prin vecinătatea terenurilor noastre cultivate... Am reclamat la primărie şi ni s-a spus că s-au făcut demersurile legale pentru rezolvarea situaţiei. Ni s-a indicat să ne adresăm şi la GTS Muntenia, o firmă care ar deţine un fond de vânătoare. Numai că acolo n-am dat de cineva care să fie cu funcţie de răspundere şi să poată să ne dea o soluţie. La telefon răspunde o secretară, care repetă ca un robot că dl. director nu este şi refuză să ne dea posibilitatea de a-l căuta măcar prin telefon. Învăţaţi-ne şi pe noi ce să facem!..."
Faptul că i-am spus că situaţia nu este singulară, deoarece locuitorii din amontele celor patru văi de râuri din zona noastră se confruntă cu atacuri ale urşilor şi, mai nou, cu ale unor haite de lupi, n-a liniştit-o cu ceva. Şi femeia avea dreptate, deoarece în ţara noastră, la ora actuală, animalele sălbatice au mai multe drepturi decât oamenii, ale căror vieţi este clar contează mai puţin pentru legiuitorii din Parlament, care n-au treabă cu realitatea din teren şi văd lighioanele codrilor fie la televizor, fie când se vitejesc să iasă la vânătoare ca să se laude apoi cu cine ştie ce trofee...
Am luat legătura cu primarul comunei Muşăteşti, Constantin Oancea, care ne-a declarat legat de acest subiect: "Situaţia semnalată este reală. În toamnă, mistreţii au făcut prăpăd prin culturile sătenilor noştri. Am raportat şi au venit controale de la ISU, Garda de Mediu, Garda Forestieră şi alte organisme, care au constatat pagubele. S-a vorbit despre posibilitatea unor despăgubiri, dar minunea nu s-a produs... Foarte adevărat, oamenii au reclamat noile necazuri făcute de mistreţi în această primăvară şi în data de 1 mai am întocmit Raportul operativ nr. 3190, cu privire la pagubele produse consătenilor în 30 aprilie şi l-am trimis la Prefectură, Consiliul Judeţean, Protecţia Mediului, Direcţia Agricolă şi la ISU Argeş, solicitând rezolvarea acestor situaţii. Ni s-a comunicat că s-a luat o decizie prin care Ministerul Pădurilor şi Apelor urma să-i despăgubească pe gospodari. Numai că în data de 14 mai am primit o notificare de la respectivul minister prin care eram informaţi că i se acceptase contestaţia şi decizia de despăgubire fusese anulată, deoarece era vina exclusivă a proprietarilor de terenuri pentru că nu-şi protejaseră corespunzător culturile!..."
În faţa unui asemenea cinism, orice comentariu devine inutil. Bolşevicii susţineau pe vremuri că omul este cel mai preţios capital şi-l exploatau la sânge, ca să le fie bine vârfurilor regimului. Acum timpurile s-au schimbat şi cel mai preţios capital pentru guvernanţii de orice culoare politică pare să fie reprezentat, pe lângă conturile din bănci, de porcii mistreţi şi alte lighioane sălbatice. Nenorocirea omului de rând, plătitorul de taxe şi impozite către stat, rămâne aceea că, în continuare, este exploatat cu cinism, ca să le fie bine privilegiaţilor sorţii. Cât de gros poate fi şoriciul lor, e greu de spus. Important este că nedreptatea sare în ochi şi că este tot mai greu de suportat. Cine are urechi de auzit şi minte ca să priceapă asemenea adevăr simplu, să tragă concluziile de rigoare înainte de a fi prea târziu!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
