Mii de oameni au sărbătorit TAMAŞIANA la Cicăneşti!
Potrivit tradiţiei, în cea de-a treia duminică a lunii lui Cireşar (iunie), în nordul Văii Argeşului, cam toate drumurile duceau spre vechea aşezare umană de la Cicăneşti. În localităţile limitrofe şi nu numai, oamenii ştiau că atunci se sărbătorea TAMAŞIANA pe dealul omonim din satul Bărăşti. Şi cum se întâmplă mai peste tot prin cuprinsul României noastre, oamenii se înrudesc între ei şi fie că au prietenii vechi, fie că sunt mai noi, ştiu să strângă rândurile atât la necazuri, cât şi la bucurii. Aşa că a fost explicabilă afluenţa autoturismelor spre locul ştiut de ani şi ani drept acela unde se desfăşoară sărbătoarea populară câmpenească. Fiii satului, risipiţi de viaţă în cele patru zări ale lumii, îşi fac timp liber ca într-o astfel de zi să revină la vetrele strămoşeşti, ca să-şi vadă părinţii sau să aprindă o lumânare la mormintele celor care au trecut la cele veşnice, îndeplinind datinile moştenite şi respectate cu sfinţenie de toţi oamenii adevăraţi, ce nu se sfiesc să fie şi buni creştini. Toţi îşi întâmpină oaspeţii cu inimile şi braţele deschise, pentru a petrece împreună câteva ceasuri, care mai apoi se constituie în amintiri dragi, până la o nouă întâlnire anuală.
Mâna de gospodar
Aşa s-a întâmplat şi în 17 iunie 2018, când cam toate străzile care ajungeau în Dealul Tămaşului erau potopite de mulţimea mijloacelor de transport parcate la marginea asfaltului turnat în ultimii ani. Pentru cineva care ajungea pentru prima oară la Cicăneşti era un adevărat şoc să descopere o localitate lipsită de gunoaie pe marginea drumului ori pe albiile cursurilor de apă. Şi, la modul cel mai firesc cu putinţă, se întreba cum putea fi obţinut asemenea rezultat, pe ce căi, pentru a putea fi implementat şi în alte locuri chivernisite cu mai puţină grijă sau respect faţă de sănătatea mediului şi chiar a semenilor. Amprenta mâinii de gospodar se putea vedea în fiecare curte din Cicăneşti - una dintre cele mai curate localităţi din Argeş - care respira aer curat şi un echilibru liniştitor pentru omul zilelor noastre atât de stresat. Împăcarea ce se putea citi în atitudinea bătrânilor ieşiţi pe băncuţele cochete de la porţi ca să urmărească spectacolul celor ce se îndreptau spre locul sărbătoririi transmitea parcă mesajul asigurător pentru oaspeţi: "Aici am fost şi tot aici vom fi şi peste o sută de ani!" Şi nu este vorbă-n vânt, căci comuna are vechime atestată documentar de mai multe secole, iar unele descoperiri arheologice de dată mai recentă îndreptăţesc opiniile ce susţin că aceste locuri ceva mai ferite din calea primejdiilor au fost populate poate încă din vremea strămoşilor daci... În plus, după cum am aflat de la primarul Ion Ionescu, în războaiele neamului au pierit în ceva peste un veac nu mai puţin de 117 localnici, dintre care 2 în cel prin care s-a obţinut independenţa României şi restul în cele două Războaie Mondiale. Numele lor sunt săpate pe monumentul din centrul localităţii spre veşnică aducere aminte a generaţiilor actuale şi viitoare, ca semn de recunoştinţă a celei actuale!
Edilii, "uniţi în cuget şi-n simţiri"
Indiferent de cum au fost vremurile, aleşii comunităţii au păstrat sărbătoarea TAMAŞIANEI ca pe un element de identitate locală sau, dacă vreţi, ca pe o datină pe care o vor transmite fiilor şi nepoţilor. Sensibili la atributele civilizaţiei, localnicii sunt foarte grijulii şi cu păstrarea moştenirii primite de la înaintaşi, dovadă fiind activitatea bogată care se desfăşoară în cadrul Căminului Cultural, unde cântecul, dansul, portul popular şi nu numai sunt în centrul preocupărilor unor oameni precum Vasile Grecu, care a adunat în juru-i o echipă de entuziaşti de diverse vârste ce şi-au propus să ducă mai departe valorile perene pe care le-au primit. Toate acestea n-ar fi fost posibile fără colaborarea dintre aleşii localităţii şi întreaga comunitate şi, la ceas sărbătoresc, se cuvine să nu uităm că toţi participanţii la sărbătoarea de duminică le datorează mulţumiri şi respect pentru ceea ce fac. Iată care este echipa care administrează comuna Cicăneşti: Ion Ionescu, primar din 1996, după un mandat de viceprimar în perioada 1992-1996; Viorel Mînzatu, viceprimar; Gheorghe Boian, Florin Lăstun, Vasile Bobic, Florin Găureanu, Niculaie Florea, Gheorghe Popescu, Carmen Herişanu, Ionel Păun - consilieri locali PSD; Petrişor Marinescu (PNL) şi Valentin Ambrinos (PMP). Cinste lor!
Sărbătoare populară la umbra pinilor
Remarcabil a fost comportamentul automobiliştilor ajunşi în zona desfăşurării evenimentului: foarte calmi, răbdători, politicoşi, n-au creat probleme organelor de ordine din cadrul Poliţiei sau Jandarmeriei, găsindu-şi fiecare loc de parcare astfel încât să nu încurce traficul. Organizatorii au optat şi anul acesta pentru limitarea cheltuielilor, renunţând la accesorii costisitoare şi folosind platforma betonată de sub pini pentru a desfăşura programul artistic. De jur împrejur au fost plasate corturi cu mese acoperite, pentru că exista ameninţarea unor rafale de ploaie, dar şi rulote ori alte posibilităţi pentru adăpostirea tarabelor cu diverse mărfuri, începând de la cele alimentare, continuând cu jucăriile pentru copii, suvenirurile, artizanatul de toate genurile, cu produse tradiţionale româneşti şi nu numai şi sfârşind cu roadele pământului, ca roşiile şi alte legume la preţuri mai mult decât accesibile. De mare succes s-au bucurat mititeii, fleicile, pastramele care sfârâiau pe grătarele încinse, băuturile răcoritoare carbogazoase sau de altă natură, berea sau "esenţele de fructe" apărute ca prin minune de prin sacoşele unora. Ca element deosebit, pe lângă turta dulce, alviţa sau alte preparate de patiserie făcute pe loc, cozonacul secuiesc (kurtoskalacs ori Baumstriezel-ul) s-a bucurat de o deosebită atenţie din partea cumpărătorilor, poate şi pentru că era preparat la vedere de o familie de maghiari tineri, extrem, de simpatici. Pe la mese, consumatorii s-au bucurat de revedere şi au schimbat impresii, amintiri, experienţe, în timp ce urmăreau cuprinzătorul program artistic, fără să fie prea mult deranjaţi de burile de ploaie care se mai iveau. Asta dacă nu urmăreau concursurile proprietarilor de animale, care se făleau cu exemplarele deţinute!
Cât despre programul artistic, a fost deosebit de atractiv, fapt dovedit şi de afişul pus la dispoziţie de către Vasile Grecu celor interesaţi. În el figurau ansamblurile "Tămăşelul" (Cicăneşti), "Ciobănaşul" (Valea Danului), "Brătia" (Vlădeşti), "Floare de Colţ" (Corbeni), "Doina Cîrcinovului" (Priboieni), "Topologul" (Tigveni), Grupul Local de Saxofonişti şi soliştii vocali George Mărgineanu, Vlăduţ Roşu, Mihaela Iosif, Nicolae Datcu, Dode Andrei şi Diana Călinescu. Evoluţiile tuturor, fie că a fost vorba despre dansuri sau cântece, au fost aplaudate cu multă căldură. De remarcat ar mai fi faptul că sărbătoarea populară de la Cicăneşti a fost onorată cu prezenţa unei echipe de la Consiliul Judeţean Argeş, în frunte cu preşedintele Dan Manu şi vicepreşedintele Ion Mînzînă, între care s-au regăsit Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean şi alte persoane din conducerea instituţiilor judeţene. S-au purtat discuţii prieteneşti, informale cu autorităţile locale şi dialoguri cu cetăţenii, fără a se perturba desfăşurarea sărbătorii, care a durat până spre seară, când ploaia a părut a se fi plictisit să mai îngăduie la nesfârşit petrecerea oamenilor. Aşa s-a încheiat sărbătoarea câmpenească, nu înainte de a se rosti urările de bine obişnuite şi a se face angajamentele pentru reîntâlnirea de anul viitor.
Un lucru care trebuie neapărat consemnat este acela că luni dimineaţa, pe locul unde se desfăşurase TAMAŞIANA nu existau gunoaie aruncate aiurea, semn că toţi comercianţii se conformaseră obligaţiei de a lăsa locul curat. Ceea ce, trebuie să recunoaştem, nu-i puţin lucru!...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
