Trei zile de vis la Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ
În perioada 29 iunie-1 iulie 2018 s-a desfăşurat de-acum tradiţionalul eveniment dedicat brandului locului - Caşcavalul de Brăduleţ. Acesta a fost lansat pe un proiect Regio în anul 2011 şi a ajuns la penultimul an din perioada de sustenabilitate. Chiar şi după prima ediţie, lumea a învăţat drumul spre comuna din nordul Văii Vâlsanului, deoarece festivalul a fost gândit inteligent, fiind cuprinzător, itinerant, desfăşurat pe parcursul a trei zile, în care participanţii aveau ocazia să descopere comorile din lada de zestre a comunităţii, fie că erau din aria gastronomiei, a meşteşugurilor, fie a culturii tradiţionale locale. În plus, ofereau vizitatorilor şi posibilitatea de a cunoaşte atracţiile turistice ale uneia dintre cele mai fascinante văi de râu din România, în care - cu mulţi ani în urmă - era descoperit aspretele, un peşte-fosilă ce nu s-a lăsat aclimatizat în altă parte a lumii noastre. În aceşti ani, la cumpăna dintre lunile lui Cireşar şi Cuptor, drumurile multor îndrăgostiţi de tradiţii şi natură au dus spre comuna Brăduleţ. Iar cerul a ţinut cu organizatorii chiar şi în acest an, deosebit de ploios, în care apele învolburate au făcut prăpăd prin alte localităţi. Vâlsanul însă a fost frate bun cu localnicii şi a curs liniştit în matca sa, iar ploile s-au potolit în cele trei zile cu câtva timp înainte de 16.00, ora programată pentru desfăşurarea evenimentului în cele trei sate principale. Astfel s-a dovedit truismul înţelepciunii din bătrâni, potrivit căruia timpul ar fi şi după sufletul oamenilor...
O invitaţie de nerefuzat
"Poftiţi la noi, pe culmi de deal,/ Poftiţi, gustaţi din caşcaval/ Şi lăudaţi să fie cei ce-ascund în el/ O trudă mare şi un mare zel!" Aşa suna motto-ul consacrat pe care l-au regăsit toţi participanţii la eveniment şi mai ales cei care au intrat în posesia mapelor de prezentare excelent realizate la iniţiativa primarului Evlampie Alecu. Graţie informaţiilor concentrate oferite, se poate ajunge la Brăduleţ fără GPS, pe trasee ce oferă alternative interesante amatorilor de drumeţii ce vin fie de la Piteşti, municipiul reşedinţă a judeţului Argeş, situat la distanţă de 55 km, fie din Oraşul Regal Curtea de Argeş, fosta Cetate de Scaun a Basarabilor întemeietori de neam şi ţară (25 km), fie de la Câmpulung, peste dealurile pe care treceau în vechime mândrele alaiuri boiereşti sau voievodale ca să ajungă la Schitul Brădet ori prin neasemuitele Poieni ale Vâlsanului. Ghidul turistic din mapa de prezentare se constituie într-o adevărată capodoperă nu numai prin informaţiile oferite, dar şi prin hărţile ataşate. Acolo sunt înscrise traseele montane marcate pe care se poate ajunge la Vârfurile Moldoveanu, Ţuica, Negoiu, Mărăcinul, Oticul, Jepii, Zănoaga sau Ghiţu ori Albina. Sunt evidenţiate, de asemenea, aşezămintele religioase din împrejurimi, dar şi cele din comuna Brăduleţ, apele minerale care oferă posibilitatea relansării unei staţiuni turistice în zona Brădet, conform unui proiect reluat recent, dar şi date despre bogata istorie a acestor locuri de care se leagă fascinante poveşti ale trecutului, pe baza cărora se poate construi prezentul şi viitorul unei comunităţi viguroase, cu oameni care fac din trudă o religie şi sfinţesc cu sudoarea frunţilor lor pământurile pe care le fac să rodească de circa jumătate de mileniu. Iar una dintre poveştile cele mai incitante, poate chiar paradoxale, este aceea a fraţilor veniţi de peste munţi, din zona Mărginimii Sibiului, ca să scape de jugul de fier austriac, ce şi-au găsit adăpost la sud de Carpaţi, unde au întemeiat comunităţi pe modelul celor lăsate în urmă. Aşa s-a întâmplat de pildă cu Galeşul, care a preluat şi numele satului transilvan părăsit din cauza împilării străine. Ceea ce este mai puţin firesc - pentru unii - este faptul că "ungurenii", cum li se spunea nou-veniţilor, au reuşit să asimileze comunităţile muntene locale, fapt dovedit nu numai prin anumite obiceiuri specifice, dar şi prin costumele populare tradiţionale, în care predomină culorile sobre, albul şi negrul. Dacă mai adăugăm la aceste elemente de substanţă şi pe cele ce ţin de meşteşuguri, şi aici se cuvine să pomenim arta celor ce-au moştenit din bătrâni tainele preparării deliciosului caşcaval, elementul principal de atracţie al evenimentului itinerant - invitaţia lansată de organizatori a fost de nerefuzat pentru circa o mie de participanţi.
Caşcavalul şi produsele tradiţionale au fost la mare căutare!
Ediţia din acest an a debutat vineri pe terenul de sport de la Galeş printr-o scurtă rugăciune de binecuvântare rostită de preotul Victor Eftimie. Acolo a fost instalată scena pentru marele spectacol folcloric şi, în imediata apropiere, standurile cu produse tradiţionale începând cu brânzeturile, a căror vedetă a fost caşcavalul, fie el proapăt sau maturat, dar şi telemeaua de oaie, vacă ori combinată, urda - sărată după gust - covrigeii din caşcaval, brânza de burduf, inclusiv cea în scoarţă de brad, pastrama ce se topea în gură, mierea de albine şi alte siropuri sau sucuri naturale din fructe de grădină sau de pădure, prăjiturile de casă, plantele pentru ceai şi multe alte minunăţii. Faţă de alţi ani, interesul publicului faţă de oferta de vânzare a fost mult crescut, semn că producătorii locali se bucură de o bună reputaţie printre consumatori. Consecinţa a fost aceea că au făcut afaceri mai bănoase decât în trecut. Şi nu trebuie să mire pe cineva acest fapt, deoarece produsele din caşcaval de Brăduleţ au ajuns şi la expoziţii internaţionale organizate de organisme guvernamentale, iar la început de toamnă vor ieşi din nou peste graniţă, la un eveniment de amploare organizat în Polonia - după cum ne-a informat unul dintre producătorii autorizaţi, Ştefan Ioniţă, mai cunoscut sub numele de baciul Fane. Dar nu numai el a fost asaltat de cumpărători, ci şi ceilalţi deţinători de standuri, care au oferit cu amabilitate informaţii celor interesaţi de procesul productiv sau de alte aspecte ale vieţii de zi cu zi. Dialogurile purtate între localnici şi vizitatori au prilejuit o bună socializare, schimburi de adrese, cărţi de vizită, numere de telefon - ca o punte spre noi relaţii ce se vor clădi în viitor.
Dialogul primarilor
Primarul Evlampie Alecu şi viceprimarul Ion Stan au reuşit să fie gazde bune pentru omologii veniţi din alte localităţi. Dintre aceştia i-am remarcat pe Virgil Baciu, care a trecut cu artiştii săi dealul ce separă Corbii de Brăduleţ pe Drumul Carului, modernizat în colaborare de cele două comunităţi în aceşti ani, pe Constantin Oancea, vecinul de la Muşăteşti, pe Remo Mateescu, de la Corbeni şi pe viceprimarul din Curtea de Argeş, Gabriel Jubleanu, sosit împreună cu fiica lui la evenimentul de la Galeş. Sâmbătă, la Brăduleţ, a apărut şi Nicolae Barbu, primarul de la Valea Iaşului, însoţit de consilierul local Emil Gorunescu şi de angajatul din administraţia publică locală Ionuţ Hodoş - care au făcut cumpărături serioase de caşcavaluri şi brânzeturi. Printre picături, edilii au găsit timp şi pentru a discuta probleme care-i interesau şi au făcut schimburi interesante de experienţă în rezolvarea unor probleme mai dificile. Bineînţeles că n-au lipsit nici glumele sau micile "ciupituri", potrivit obiceiului românesc tradiţional, dar buna dispoziţie a fost la ea acasă. Iar dovada cea mai bună a dat-o tot "corbeanul" Virgil Baciu, cel care a luat iniţiativa şi a încins prima horă, "spărgând gheţa" - cum se spune! Şi n-a fost singura "vitejie" comisă, căci a cunpărat şi brânză de burduf, ca un îndemn către confraţii primari să sprijine direct producătorii locali, nu numai declarativ.
Program artistic ofertant
În cele trei zile de serbări câmpeneşti, organizatorii au avut grijă să aducă pe scenă prezenţe îndrăgite din aria cântecului, dansului şi portului popular, dar şi surprize, aşa cum s-a întâmplat duminică, la Brădet. Atunci, pe scenă au urcat - în afara programului anunţat - Andrei Păunescu şi vestitul Ansamblu "Doina Bascovului", care au fost extrem de aplaudate de către spectatori. Prezentarea artiştilor a fost făcută de doi profesionişti îndrăgiţi - soliştii Rodica Popescu Comăniciu, venită din Mărginimea Sibiului şi argeşeanul Graţian Bădescu. Vă prezentăm în continuare oferta afişul artfistic al Festivalului Caşcavalului. Vineri, la Galeş, au urcat pe scenă ansamblurile folclorice "Hora" (Albeştii de Argeş), "Căluşarii" (Răşinari-Sibiu), "Râul" (Valea Sadului), "Chindia" (Călineşti), "Resteul" (Bogaţi), "Ciobănaşul" (Corbi), Ţiteraşii din Brăduleţ şi Vasile Constantin, Anişoara Bîrdici şi rapsodul popular Graţian Bădescu. Invitaţi speciali au fost Mariana şi Adriana Anghel.
Sâmbătă, de la aceeaşi oră, dar la Brăduleţ, au evoluat ansamblurile "Mioriţa" (Vaideenii Vâlcii), "Haiducii Vlădicii" şi "Ciuleandra" (ambele din Topoloveni), "Brătia" (Vlădeşti), "Doruri Muscelene", Grupul Vocal "Argeşelul" (Vultureşti), tinerii extrem de talentaţi de la Călineşti - Maia, Victoraş (la orgă) şi Andrei Vilău, Ţiteraşii din Brăduleţ şi Vasile Constantin, Ilona Anghel, Graţian Bădescu şi invitatul special Violeta Constantin. O adevărată senzaţie a produs adolescenta în vîrstă de 14 ani, Alexia Panait, care încânta prin evoluţia sa scenică încă de acum trei ani. Fetiţa de atunci, cu origini locale, nepoata col. Tiţa, este acum o domnişoară care ştie să stăpânescă scena şi să stârnească entuziasmul spectatorilor. Care, la Brăduleţ, s-au îndemnat mai greu la hore în iarba care mustea de apă, căci pământul era suprasaturat de ploile căzute şi soarele generos care apăruse încă nu putuse s-o zvânte aşa cum şi-ar fi dorit oamenii.
Festivalul s-a încheiat duminică, la Brădet, prin evoluţia ansamblurilor folclorice "Tămăşelul" (Cicăneşti), "Ciobănaşul" (Valea Danului), "Floare de Colţ" (Corbeni), "Muntişor" (Arefu), Ţiteraşii din Brăduleţ şi Vasile Constantin, Grupul Vocal Bărbătesc al Căminului Cultural Muşăteşti, Graţian Bădescu şi "Doina Argeşului" - invitat special. Toţi participanţii mărturiseau la final că au trăit trei zile de neuitat la Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ şi erau de-a dreptul încântaţi că aflaseră că vor putea reveni şi anul viitor la o nouă ediţie.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
