Ziua comunei Muşăteşti - sărbătoare populară în răcoarea lunii lui Cuptor
Avertizările meteorologice care evidenţiau posibilitatea ca ţinuturile noastre să fie din nou lovite fără milă de ploi însoţie de inundaţii şi posibile furtuni nu i-au determinat pe vrednicii edili din comuna Muşăteşti să schimbe data programată pentru cea de-a doua zi dedicată comunităţii. Au procedat aşa cum ar fi făcut şi înaintaşii sau oricare dintre gospodarii pământului care nu se dau după copac atunci când au ceva de făcut. Aşa s-a făcut că în cea de-a doua duminică a lunii iulie, mulţi au luat drumul spre terenul sportiv de la Stroeşti, unde totul era pregătit pentru eveniment. Pentru cineva care nu era de-al locului, trecerea prin localitate înainte de prânzul cel mic putea fi ca o lecţie despre oameni şi locuri, din care ar fi descoperit spiritul ancestral al românilor. Drumul ce străbătea satele cu gospodării cochete, majoritatea fălindu-se pe drept cuvânt cu curţile îngrijite şi cu pomii fructiferi ce străjuiau holdele grele de roade, putea fi o încântare, chiar dacă din loc în loc, pe drumul judeţean, asfaltul mai era găurit ca dinţii babei. Bisericile dădeau glas de clopote ce se reverbera peste împrejurimi, pătrunzând şi pe sub bolţile arborilor ce mărgineau drumul, într-un dialog al păcii, nu ca pe vremurile vechi ale spaimelor pricinuite de năvălirile duşmanilor prădalnici. Chiar şi cei ce ajungeau pentru prima dată la Stroeşti nu puteau rătăci drumul, căci dacă veneau dinspre centrul comunei, observau înainte de a ajunge în centrul satului calea jalonată spre dreapta cu 100 steaguri tricolore până la stadionul local. Şi se puteau bucura de faptul că ploaia mocănească picată peste împrejurimi în timpul nopţii tocmai îşi trăgea sufletul, oferind participanţilor la sărbătoare prilejul de a vizita în voie standurile comercianţilor, ce ofereau o gamă largă de mărfuri începând cu jucăriile pentru copii şi terminând cu artizanatul textil şi nu numai, dar şi cu delicii destinate gurmanzilor - toate produse tradiţionale, majoritar preparate pe grătarele încinse, de pe care se ridica fumul ca de pe altarele cu ofrande ridicate de strămoşi, cândva - în negura timpului - în cinstea zeităţilor precreştine de-acum uitate... De pildă, chiar la intrare îşi instalase un stand Baciul Fane de la Brăduleţ, producătorul autorizat de caşcaval.
"Trei în unu..."
Aşa a fost sărbătorirea de duminică, fapt remarcat şi de către primarul Constantin Oancea într-un scurt şi concis discurs adresat participanţilor: "Acum un an şi jumătate propuneam Consiliului Local Muşăteşti instituirea sărbătoririi zilei comunei. S-a aprobat şi aşa cum anunţam la prima ediţie a evenimentului desfăşurată în centrul comunei, acesta urma să fie itinerant, ceea ce se şi întâmplă acum. Trebuie remarcat faptul că astăzi sărbătorim aici, concomitent, trei evenimente: ediţia a II-a a Zilei comunei Muşăteşti, împlinirea a 50 ani de la reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, când s-a unit Muşăteştiul cu Stroeştiul şi s-a format o comună mare şi, în sfârşit, evenimentul central al acestui an, Centenarul de Marea Unire a Românilor de la 1 Decembrie 1918. Ca semn de respect şi aducere aminte, am marcat drumul spre spaţiul destinat sărbătoririi cu 100 steaguri tricolore. Azi noapte, nişte elemente certate cu bunul simţ şi cu patriotismul au rupt câteva dintre ele. Le-am înlocuit de dimineaţă, pentru că eram pregătiţi să facem faţă şi unei astfel de provocări. Ne-am adunat aici, la Stroeşti, pentru a ura oamenilor din comuna Muşăteşti un călduros <<La Mulţi Ani cu sănătate!>> Haideţi să ne bucurăm de programul festiv pe care l-am pregătit!"
Aleşii locali care au aprobat propunerea primarului Oancea de a sărbători Ziua comunei ca un semn de afirmare a identităţii locale şi care s-au implicat în organizarea evenimentului, făcându-şi datoria faţă de alegători, sunt următorii: Ion Soroaia - viceprimar; Ştefan Coman, Mircea Păuna, Lucian Ciolcă, Dorel Bucura, Elena Mirabela Cătană, Vasile Pavel, Ion Badea, Adrian Olărescu, Vasile Traian, Ion Murăreci, Ion Uţă şi Paulina Dumitru.
Flacăra Centenarului şi distribuirea de premii
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Argeş, în frunte cu preşedintele, dr. Dan Manu, cu vicepreşedintele Ion Mînzînă şi consilieri judeţeni precum Radu Dumitrache, Adrian Miuţescu şi Gheorghe Alecsei, au fost printre primii oaspeţi sosiţi la Stroeşti. N-a lipsit senatorul Şerban Valeca, directorul Muzeului Judeţean, Cornel Popescu şi primari din localităţile argeşene, dintre care din zona nord au fost Nicolae Barbu (Valea Iaşului), Virgil Baciu (Corbi), Evlampie Alecu (Brăduleţ), Ion Cojocaru (Nucşoara), Ştefan Benonie (Aninoasa), Remo Mateescu (Corbeni), precum şi aleşi locali, între care l-am remarcat la sărbătoare pe consilierul local de la Valea Danului, Alexandru Borz, cu soţia. Ploaia mocănească n-a putut nici ea absenta şi a bulversat oarecum programul, în care la loc de frunte figura aprinderea Flăcării Centenarului în faţa Monumentului Eroilor din faţa Căminului Cultural de la Stroeşti. Festivitatea s-a desfăşurat normal în interiorul căminului, cu discursurile de rigoare şi a fost urmată şi de înmânarea unor însemne de preţuire pentru urmaşii celor 34 localnici ce şi-au vărsat sângele în apărarea pământului strămoşesc, dar şi pentru cetăţenii de onoare ai comunei şi pentru familiile cu convieţuiri exemplare de peste 50 ani pentru generaţiile mai tinere. Onorantul titlu de cetăţean de onoare a fost conferit pentru o pleiadă de profesori, după cum urmează: Nicolae Leonăchescu, fost parlamentar PRM, Ion Zăvoianu (fost director), Florea Neacşu (secretar), Gheorghe Dobrescu, Vasile Donoiu, Ana Rădulescu şi Valeriu Turbatu. Acestora li s-au alăturat învăţătorul Aurelia Păuna, sculptorul Petrică Donescu, pictorul Tatiana Hedeşiu, antrenorul de fotbal Cornel Iliescu şi preotul Gheorghe Danci. La 50 ani de căsnicie s-au distribuit şi plicuri cu premii de câte 300 lei, pentru familiile: Maria şi Vasile Chireaţă, Eugenia şi Ştefan Coman, Maria şi Ion Gherghina, Elisabeta Victor Guinea, Valeria şi Laurenţiu Ionescu, Sabina şi Petre Manda, Nicolae şi Eugenia Nucă, Constantin şi Constanţa Rogozea, Elena şi Gheorghe Toader, Ileana şi Gheorghe Vlăsceanu. Festivităţile emoţionante au beneficiat şi de un scurt spectacol de cântece patriotice interpretate de către Corul bărbătesc "Haiducii Vâlsanului", în care soliştii de diferite vârste au impresionat asistenţa. De reţinut ar fi faptul că autorităţile locale au primit tradiţionala plachetă din partea Consiliului Judeţean.
"Centenarul în alb-negru şi color"
Aşa s-a intitulat mica expoziţie de fotografii realizată de către consilierul local Ion Uţă, care ne-a dovedit că rămâne un artist nu numai în captarea imaginilor, dar şi în ceea ce priveşte inspiratele titluri date acestora. Poze mai vechi sau mai noi se constituiau într-o retrospectivă ce punea faţă în faţă trecutul cu prezentul, sugerând ce-ar putea fi viitorul. Contrastul între starea în care se găsea Căminul Cultural de la Stroeşti înainte şi după renovare se constituie într-un argument greu de respins de către cineva care nu ţine cu tot dinadinsul să fie Gică Contra. Nu lipsesc imaginile unor consăteni mutaţi într-o lume mai bună, dar nici evoluţia de la speranţa sugerată de o crenguţă înflorită la certitudinea fructelor gata să dea în pârgă. Totul se completa frumos în străduinţele coregrafului Ion Uţă cu arta de a pune pe picioare o formaţie de dansuri la Căminul Cultural Stroeşti - "Debut" - cu nişte copii minunaţi, gata să preia tradiţiile şi să le ducă mai departe. Bucuria de pe chipurile lor, ca şi de pe cele ale altor aspiranţi la gloria artistică s-au constituit în promisiuni care-şi aşteaptă împlinirea.
Programul artistic al evenimentului a fost extrem de cuprinzător şi de interesant, judecând prin prisma faptului că petrecerea câmpenească s-a prelungit până către miezul nopţii. Formaţia locală "Sonor" a dovedit frumoase calităţi, ca şi Amalia Sclipici, Ana Maria Moncea sau surprinzătoarea solistă din Curtea de Argeş, Eliza Maria Voicilă. Înveşmântată într-un superb costum popular, cu voal şi cu opincuţe în picioare, copila în vârstă de numai 9 anişori a impresionat prin aplomb, talent, voce şi capacitatea de a dialoga cu publicul care a îndrăgit-o numai după cea i-au ascultat două melodii. Prezentatorii Dorinela Ciolan (care a avut unele probleme la rostirea numelor ce nu aveau diacritice) şi Ionuţ Cătană au fost puşi la grea încercare de mulţimea ansamblurilor prezente, fie că au fost locale, de la Tigveni, fie de la Corbi ("Ciobănaşul" - coordonat de către Claudia Rotaru - care venise însoţit de primarul Baciu ce-şi purta cu vigoare de fecior mândrul costumul popular tradiţional în culorile predominant alb şi negru).
Pe afiş a mai figurat omul-orchestră din Cepari - Mădălina Lupu - Ansamblul Posada, precum şi invitaţii speciali Stelian Hristea, rapsodul popular Graţian Bădescu, Emilian Ghinescu, dar şi cei care au fost "cloul" serii, Mihai şi Simona Constantinescu. S-au încins horele şi dansurile pe iarba îmbibată cu apă până târziu în noapte, când toţi s-au despărţit promiţându-şi să se revadă la a treia ediţie, anul viitor, pentru a rosti din nou urarea de suflet "La Mulţi Ani, Muşăteşti!"
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
