Există 58 de persoane cu handicap grav în evidenţele D.A.S. Curtea de Argeş!
Continuăm astăzi cu alte informaţii privind activitatea D.A.S. din prima jumătate a acestui an. Astfel, pentru 2018, am fost informaţi că organigrama aprobată de către Consiliul Local prezintă următoarea componentă: 70 de posturi de asistenţi personali, din care în prezent sunt ocupate 58; 5 asistenţi personali, angajaţi deja până în prezent; 7 contracte de muncă încetate ca urmare a decesului persoanei cu handicap sau a schimbării gradului de încadrare a acesteia. Menţionăm că asistenţii personali au statut de personal contractual, angajaţi cu contract de muncă pe perioada determinată sau nedeterminată, în funcţie de perioada de valabilitate a certificatului de handicap al persoanei îngrijite. Mariana Moise, directorul D.A.S., ne-a informat că, la ora actuală, sunt încheiate 36 de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată şi alte 22 pe perioadă determinată. În ceea ce priveşte caracteristicile persoanelor cu handicap grav aflate în îngrijirea asistenţilor personali, 16 dintre acestea sunt copii şi 42 - persoane adulte. Cei angajaţi ca asistenţi personali sunt, în marea majoritate, rude până la gradul IV ale bolnavilor. Monitorizarea activităţii asistenţilor personali se realizează prin efectuarea de controale periodice la domiciliul bolnavilor şi prin prezentarea de către aceştia a unor rapoarte semestriale de activitate. Controalele periodice asupra activităţii asistenţilor personali vizează îndeplinirea următoarelor obligaţii contractuale: să realizeze integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav; să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activităţile şi serviciile prevăzute în fişa postului; să trateze cu respect, bună-credinţă şi înţelegere persoana cu handicap grav şi să nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia. Pentru anul 2018 s-a efectuat deja, în intervalul februarie-aprilie, prima serie de controale la locul de muncă al tuturor asistenţilor personali angajaţi ai D.A.S. În urma verificarilor, s-au întocmit rapoarte de monitorizare a activităţii, care conţin date privind condiţiile de îngrijire şi locuire, activităţile realizate de angajat, relaţia dintre acesta şi bolnav, dificultăţi întâmpinate în activitate, eventuale obiecţii ale persoanei asistate. În urma monitorizarii, s-a constatat că, în majoritatea cazurilor, persoana angajată ca asistent personal locuieşte permanent împreună cu bolnavul, fiind de regulă, membru al familiei, fiu/fiică sau soţ/soţie, aceştia îndeplinindu-şi cu responsabilitate obligaţiile ce le revin. De asemenea, fiind rude apropiate, între asistentul personal şi persoana cu handicap există, de cele mai multe ori, legături afective puternice, responsabilitatea privind buna îngrijire a bolnavului fiind mai mult decât o sarcina de serviciu. Rapoartele semestriale de activitate sunt depuse de asistenţii personali la Compartimentul Resurse Umane al Direcţiei şi cuprind o descriere a modului în care a fost îngrijită persoana cu handicap, activităţile desfşurate de asistenţii personali, conform contractului de muncă, şi planurile de recuperare al persoanei cu handicap: asigurarea supravegherii şi siguranţei bolnavului; asigurarea igienei corporale; asigurarea igienei în locuinţă; operaţiuni de îmbrăcare/dezbrăcare, ridicare/aşezare, susţinere, deplasări în locuinţă sau în exterior (în funcţie de starea bolnavului); prepararea/servirea hranei/alimentaţiei; administrarea medicamentelor; acompanierea persoanei cu handicap în deplasări; activităţi educative/terapeutice/recuperatorii; deplasări în interesul bolnavului; efectuare cumpărături; relaţia cu medicul de familie. "În ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate de către asistenţii personali în activitatea de îngrijire a persoanelor bolnave, în cele mai multe cazuri ne-au fost prezentate probleme ce ţin de ridicarea/deplasarea bolnavului, din cauza greutăţii, apoi, dificultăţi de comunicare şi înţelegere, în cazul celor cu afecţiuni psihiatrice, iar, în cazul copiilor cu handicap (autism, sindrom Down), cele mai multe dificultăţi exprimate vizeaza integrarea şi acceptarea acestora în sistemul de învăţământ normal şi accesul la metode terapeutice eficiente", a încheiat Mariana Moise.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
