La Poienarii de Argeş se scurtează prin muncă inteligentă drumul spre Europa
Acum mai bine de şase ani, realizând situaţia grea în care se afla localitatea cu vechime istorică de pe Valea Topologului, ameninţată să moară de pe o zi pe alta, oamenii au decis să schimbe conducerea. Aşa a ajuns primar Dragoş Boncea, un fiu al satului revenit acasă după ce lucrase câţiva ani prin străinătate cu ambiţia declarată de a lansa un proiect de resuscitare a vieţii comunitare. Destui l-au privit cu neîncredere, pentru că nu intuiau cum ar putea anula decalajele faţă de comunele vecine, ce aveau deja un avans considerabil pe drumul civilizaţiei. Îndoielile lor erau motivate de situaţia reală din teren, de lipsa de perspective care-i determinase pe tinerii cu spirit întreprinzător să-şi ia lumea în cap şi să-şi caute prin cele străinătăţi un trai mai bun pentru ei şi pentru copiii lor. La vetrele strămoşeşti rămăseseră cei ce nu se încumetaseră să plece şi bătrânii, obişnuiţi să se chinuie din primăvară până-n toamnă pe drumurile gloduroase, să care apa de la fântâni îndepărtate şi să se minuneze că la alţii se poate să aibă drumuri asfaltate şi condiţii civilizate de viaţă, şi la ei nu. Fatalişti din fire, considerau că este, totuşi, bine, cât timp se putea şi mai rău. Şi se putea, pentru că nu prea erau alternative credibile! Dragoş Boncea a fost, probabil, ce aşteptau şi la alegerile locale din anul 2012 au riscat şi l-au votat pentru postul de primar. Acum se poate spune fără teama de a greşi că a fost o mutare câştigătoare pentru comunitatea locală, deoarece acesta a fost catalizatorul schimbării de atitudine în bine pe toate planurile.
Descendenţa care obligă
Victoria lui Dragoş Boncea în alegerile din 2012 a fost oarecum surprinzătoare, deoarece venea oarecum contra valului USL. Acesta candidase ca şi Virgil Baciu, de la Corbi, pe lista AAM (Alianţa pentru Argeş şi Muscel), în spatele căreia era, de fapt, PDL, formaţiunea politică a preşedintelui României de atunci, Traian Băsescu. În legislativul local validat în vara acelui an intrau 4 consilieri locali de la AAM, 4 de la PSD şi Cornel Panţeru, de la PNL, cel care candidase contra primarului Gheorghe Boroiu în 2008, dar nu reuşise să câştige. Dragoş Boncea tocmai pe acesta l-a ales să-i fie alături ca viceprimar, fiind tot un fiu al satului, om politic de dreapta, tânăr şi entuziast ca şi el. Cei doi au făcut o echipă care s-a dovedit a fi eficientă şi performantă, mai ales după ce formaţiunile celor doi s-au unit în ceea ce s-a numit "Marele PNL". Victoria lui Dragoş Boncea se mai poate explica şi prin încrederea oamenilor locului în descendenţa sa, întrucât străbunicul său, Sandu Boncea, condusese comuna Alimăneşti-Poenari (cum se numea atunci) cu bune rezultate timp de 22 ani, la cumpăna dintre secolele XIX şi XX, fiind onorat prin acordarea unei diplome regale din partea guvernanţilor din vremea lui Carol I. Iar tânărul Boncea s-a dovedit vrednic, cinstind prin faptele sale descendenţa respectată în comunitatea locală. Asta deşi nu i-a fost deloc uşor, deoarece comuna este una mică, iar posibilităţile sale materiale erau extrem de reduse, câtă vreme la ora respectivă nu existau afaceri solide creatoare de locuri de muncă pe teritoriul ei. Salvarea, în acele momente de cumpănă, a venit de la un contract cu o casă de filme, care a adus bani la buget în schimbul punerii la dispoziţie a unor locuri pentru nevoile filmului turnat la Poienarii de Argeş în coproducţie, pe un subiect din timpul războiului de secesiune din SUA. Dar nici cu obţinerea aprobărilor consilierilor locali n-a fost deloc uşor, pentru că la vremea respectivă mulţi se agăţau cu disperare de apărarea drepturilor vitelor la păşunat netulburat, ignorându-le pe cele ale semenilor la o viaţă mai bună. Dragoş Boncea şi Cornel Panţeru au fost siliţi să ducă muncă de lămurire cu aleşii comunităţii pentru a obţine aprobările necesare şi fonduri cu care au alimentat bugetul local, declanşând chinuit primele investiţii în dezvoltare. Totul s-a făcut pe baza unor planuri riguroase, prin care s-a stabilit o ordine logică a priorităţilor pentru toate cele 4 sate ale comunei - Poienari, Ceaureşti, Ioaniceşti şi Tomuleşti.
Bilanţ de etapă
Şeful administraţiei publice locale priveşte înapoi cu mândrie şi înainte cu optimism. Şi are şi motive, dacă se ia în calcul de unde a pornit în administrarea treburilor comunităţii şi unde a ajuns. Consătenii sunt mulţumiţi în primul rând de faptul că au la dispoziţie reţele de alimentare cu apă funcţionale şi un preţ de livrare de 2 lei/mc, care este probabil cel mai scăzut din judeţul Argeş. Edilii încearcă să delege distribuţia de apă către o firmă specializată şi au declanşat formalităţile legale pentru încheierea contractului. "La Poienarii de Argeş, noi sărbătorim Centenarul punând la dispoziţia locuitorilor utilităţile de bază!" - afirmă primarul Dragoş Boncea, care precizează că, după rezolvarea alimentării cu apă în comună, are depus la Ministerul Dezvoltării şi proiectul pentru viitoarele reţele de canalizare. Răspunsul primit în primă fază a fost că, deocamdată, nu sunt bani. Deci, se impune ceva răbdare... Chiar şi pentru faptul că ar trebui să taie din asfalt pentru introducerea reţelelor de canalizare există soluţii raţionale: "Am văzut în Spania că se poate folosi un beton special, mai ieftin, dar la fel de bun, care poate fi aşternut şi pe uliţele care au rămas neasfaltate. Chiar am să propun consilierilor locali această soluţie".
Luând la rând satele comunei, şeful administraţiei ne-a informat că în Poienari ar mai fi câteva străzi şi segmente de căi rutiere de asfaltat. La Ceaureşti, chiar în ultima şedinţă a legislativului s-au aprobat indicatorii tehnici pentru podul ce urmează să fie construit peste Pârâul Bolanului, prin care se va face legătura cu cătunul Cătăneşti. Investiţia este de aproximativ 400.000 lei şi s-au demarat formalităţile pentru obţinerea avizelor care ar permite emiterea ordinului de începere a lucrărilor. La Ceaureşti s-au făcut asfaltări pe o lungime de circa 2,2 km de drum aflat în administrarea locală, iar pentru restul de căi rutiere există proiecte de modernizare vizate să se realizeze în anii următori. În ceea ce priveşte satul Tomuleşti, o mare realizare a fost aceea a realizării unei reţele noi de alimentare cu apă, care va primi lichidul vital de la un foraj ce va fi executat într-o zonă ce dispune de capacitate corespunzătoare. Avantajul ar fi acela că livrarea apei se va face prin cădere, fără costuri suplimentare. Acum mai sunt de finalizat analizele bio-chimice la apă şi de obţinut avizele de livrare a acesteia către populaţie. "Mai sunt destule de făcut, dar consider că suntem pe drumul cel bun", concluzionează primarul Dragoş Boncea.
"Altă făină se macină acum la moară!"
Aşa a sintetizat situaţia un bărbat care-şi trăieşte amurgul vieţii în punctul cel mai înalt al comunei, situat în cătunul Pietriş, din zona Ioaniceşti, unde locuiesc circa 25 persoane. Omul nu mai vrea să-şi aducă aminte de vremea când căra cu căruţa apa necesară în gospodărie. Acum este mulţumit că o are în curte şi a devenit încrezător că va apuca să iasă şi din noroi, pentru că de la casa lui până la strada asfaltată, distanţa s-a scurtat destul de mult. "Eu am încredere în Dragoş şi, dac-a zis că face ceva, apoi musai face! Nu e ca Boroiu, care când îi ziceam că n-avem apă, mă întreba în derâdere de care-aş pofti: plată sau minerală?... D-aia i-am dat şi noi plată la alegerile de-acu' câţiva ani, de s-a dus pe-aci-ncolo, de unde-a venit!" Foarte serios, dumnealui nu uită să spună că de când lumea şi pământul, oamenii adevăraţi sfinţesc locurile prin munca lor, iar ceilalţi, papagalii, le spurcă prin vorbe goale.
Primarul Boncea are acum satisfacţia lucrului bine făcut în ultimii ani, deoarece rezultatele programelor gândite şi implementate se văd peste tot, începând cu staţiile de transport în comun şi terminând cu drumurile asfaltate sau betonate, apa, iluminatul public şi locurile de muncă aduse de cei doi investitori serioşi care au ales Poienarii de Argeş ca să-şi dezvolte afacerile. După alegerile locale din 2016, s-a schimbat situaţia şi în legislativul local, care acum este preponderent liberal, căci din 9 consilieri, inclusiv viceprimarul, numai unul este de la PSD! Drept urmare, s-a găsit mai repede limbajul şi argumentele potrivite pentru obţinerea aprobărilor necesare hotărârilor de consiliu local benefice pentru comunitate. În mandatul 2016-2020, primarul Dragoş Boncea este sprijinit de colegii liberali Cornel Panţeru (viceprimar, adevărat liant între legislativ şi executiv), Petre Diaconu, Gheorghe Stângă, Ion Florica, Dănuţ Ion Monea, Dănuţ Relea, Tatiana Ghiţă şi Florinel Mircea, cărora li se alătură Laurenţiu Uţă, de la PSD. La o comunitate micuţă cum este cea de la Poienarii de Argeş, aparatul de specialitate al primarului este destul de redus. Funcţionarii publici sunt în număr de doi - secretarul Nicolae Mircea şi contabilul Anamaria Duţeanu, iar cei contractuali, 5, după cum urmează: Daniel Ologu (inspector), Georgeta Mircea (bibliotecar), Elena Popa (guard) şi muncitorii Gheorghe Lăcureanu şi Dan Dumitru Mărculescu.
"Aici e casa unui neamţ, aici avem un spaniol, colo un italian..."
Cam aşa a sunat inventarierea făcută în teren de către primarul Dragoş Boncea, pe care l-am însoţit într-un raid prin localitate. Şi nu era vorba neapărat despre străini, ci despre consăteni care lucrau în străinătate şi reveniseră să-şi construiască propriile cuiburi de retragere la bătrâneţe pe la vetrele părinteşti. "Un fost coleg de şcoală mi-a zis că dacă-i garantez că-i bag apă la proprietate, îşi va construi casă în Poienarii de Argeş. Românul, mai ales cel care s-a născut şi a trăit aici până la anii maturităţii, suferă de dorul de ţară. Copiii lui, dacă-s născuţi şi crescuţi pe meleaguri străine, sunt mai puţin afectaţi de aşa ceva... Şi eu, după mai mulţi ani petrecuţi pe-acolo, am simţit chemarea pământului natal. Şi sunt bucuros că acum numărul celor care pleacă a scăzut, deoarece acum au de lucru în comună. Avem două firme puternice în localitate şi numai omul de afaceri Dan Vasile are vreo 70 angajaţi. Acum suntem în postura fericită de a spune că la Poienarii de Argeş nu mai avem şomeri, ba chiar se mai oferă locuri de muncă şi pentru oameni din alte localităţi. Stabilizarea populaţiei se observă şi prin stoparea declinului demografic, care era destul de îngrijorător cu câtva timp în urmă. În plus, orăşenii au început să descopere localitatea noastră şi au cumpărat terenuri pe care şi-au construit case de vacanţă. Este vorba despre oameni cu posibilităţi şi funcţii importante prin capitală sau prin alte oraşe mari, ce vor aduce, cu siguranţă, şi prieteni în căutare de locuri mirifice cum sunt cele de la noi pentru odihnă sau creaţie".
Primarul nu uită să ia în considerare şi potenţialul turistic al comunei sale, în care există Biserica Sf. Dumitru, de la Ceaureşti, datând de prin 1801, biserica având hramul Sf. Nicolae şi Înălţarea Domnului (1874) sau Biserica Sf. Voievozi Găbrieni, din Ioaniceşti, monument arhitectonic de interes naţional, lăcaş de cult ortodox de la 1849, în care acum nu se mai slujeşte.
Un drum model şi un pod... balcanic
Pentru cel care a plecat de la Poienarii de Argeş în urmă cu 7 ani, revenirea ar fi un adevărat şoc, pentru că imaginea cu care a plecat a devenit istorie. Oamenii locului scurtează prin muncă drumul comunei spre Europa civilizată. Asta nu înseamnă că totul este pus la punct, căci probleme au fost şi vor fi. Spre exemplu, la Ceaureşti am descoperit că DJ 704 este o adevărată operă de artă, căci totul a fost bine gândit şi impecabil executat din toate punctele de vedere. Asta generează bănuiala că şi gospodăriile riveranilor, cochete, bine îngrijite, vin cumva în completarea fericită a imaginii acelui drum, care s-ar cere continuat spre Bascovele, ca să-şi dovedească pe deplin utilitatea, ca pe vremea lui Mircea cel Bătrân - după cum susţin legendele locale. Destul de bine se prezintă şi DJ 678A, de la Ceaureşti Luncă, unde sunt cele două firme puternice nominalizate cu respect de către primarul Dragoş Boncea. Şi pe lângă argumentele avansate anterior, trebuie neapărat amintite şi sponsorizările acordate pentru realizarea unor staţii de transport persoane moderne, civilizate, pentru navetişti. Dar cum la noi nu se poate ca totul să fie perfect, impresia proastă este dată de podul peste Topolog, cariat ca vai de lume, cu nişte gropi adânci, pe post de capcane pentru orice mijloc auto şi nu numai. Asta dă o notă proastă pentru conducerea Drumurilor Judeţene, care poate fi îndreptată destul de uşor cu ceva bunăvoinţă şi receptivitate la solicitările autorităţilor locale.
Impresionant a fost faptul că Dragoş Boncea a pus în discuţie strict probleme de administraţie publică locală, evitând cu grijă orice conotaţie de alt gen şi dând astfel de înţeles că la primărie slujeşte cetăţeanul şi politica mai binelui comunitar. Concluzionând, se poate spune că acolo unde există voinţă, consecvenţă şi seriozitate, imposibilul nu există!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
