"Fratele meu de peste Prut/ Eu am venit să te salut!..." - Argeşeni în vizită la fraţii de la Baimaclia şi de la Chişinău
După cum v-am informat deja, joia trecută, în 30 august, a plecat din nordul Argeşului o numeroasă delegaţie de localnici care aveau drept ţintă localitatea Baimaclia, din raionul Căuşeni, Republica Moldova. Românii întorceau practic vizita fraţilor de peste Prut, care participaseră la sfârşitul lunii mai - în virtutea înfrăţirii din luna martie a acestui an - la zilele de comună de la Corbi şi Valea Iaşului. Vrednicii primari patrioţi Virgil Baciu şi Nicolae Barbu, care n-au făcut vreodată o taină din sentimentele unioniste care-i animă, au fost însoţiţi de mulţi consăteni şi prieteni în expediţia de suflet către localitatea condusă de către omologul Anatolie Doibani, pentru a participa, la rându-le, la a patra ediţie a "Festivalului plăcintelor şi sarmalelor" - nume sub care se desfăşoară ziua localităţii. La primele ore ale dimineţii, în jurul orei 04.00, din zona noastră au pornit două autocare, urmate după vreo trei ore de autoturisme, astfel că la joncţiunea făcută la Vama Oancea, în judeţul Galaţi, delegaţia românească din Argeş care a trecut frontiera ajungând fără probleme la Cahul, pe teritoriul Republicii Moldova, era de 95 persoane. Drumul, în lungime de circa 750 km, a fost destul de lung, însă a fost parcurs fără incidente, astfel că în jurul orei 22.00 au ajuns la destinaţie, unde au fost întâmpinaţi de gazdele frăţeşti cu tradiţionala pâine şi sare.
Gazde perfecte şi steagul de 100 m lungime, simbolizând Centenarul Marii Uniri
Acesta a fost calificativul dat de primarul din Valea Iaşului, Nicolae Barbu, celor care se îngrijiseră ca oaspeţii dragi să se simtă ca acasă şi, dacă este posibil, chiar mai bine. N-a fost o surpriză nici pentru dumnealui, dar nici pentru omologul Virgil Baciu, care fusese în ospeţie la Baimaclia chiar de mai multe ori, astfel că ambii cunoşteau căldura sufletească a localnicilor, despre care le povestiseră pe larg şi însoţitorilor, care au avut ocazia să descopere pe viu că nu fuseseră spuse numai ca să omoare timpul lung al deplasării. "Eu, din întâmplare, am ajuns ceva mai devreme şi cum ni s-a spus că ar fi vreo câteva locuri disponibile la o pensiune de la Taraclia (Daraclia), ne-am cazat acolo vreo 10 dintre noi. Restul compatrioţilor au fost cazaţi la familii din Baimaclia şi vreo câţiva localnici au rămas dezamăgiţi, pentru că n-au mai avut pe cine să ia în găzduire. Toţi au fost extrem de încântaţi de cazare şi de gazde... Vineri am fost cu toţii prezenţi la festivităţile prilejuite de evenimentul în sine şi ne-am bucurat să vedem că sloganul sub care se desfăşura sărbătorirea era dintr-o poezie a bardului naţional Adrian Păunescu: <<Fratele meu de peste Prut/ Eu am venit să te salut!...>> Ţin să vă spun că am început prin vizitarea celor 12 standuri existente, care etalau o abundenţă de produse culinare. Şi n-a fost vorba strict despre plăcinte şi sarmale, ci şi despre alte produse, fie din carne de pasăre, fie de vită, diverse dulciuri şi, obligatoriu, câte un păhărel de vin roşu! Vă spun asta pentru că am făcut parte din juriu, împreună cu Virgil Baciu, înveşmântat în costum popular şi alături de gazdă, primarul Anatolie Doibani şi omologii de la Taraclia (Daraclia), tot din raionul Căuşeni şi de la Vasilcău, raionul Soroca. La fiecare stand, juriul a fost întâmpinat cu dansuri şi muzică populară, cu adevărate spectacole, la reuşita cărora şi-au dat concursul şi componenţii ansamblului de fluieraşi de la Corbi, care au făcut o impresie deosebită prin costumele populare tradiţionale sobre, în culorile alb şi negru. Ţin să precizez că în rândurile lor au evoluat şi reprezentanţii de la Valea Iaşului - solista vocală Georgiana Gavrilă şi instrumentistul Ştefan Sandu, care a excelat la clarinet, dacă nu mă înşel... În plus, cei din Corbi au prezentat şi o interesantă expoziţie de metaloplastie a artistului local, Constantin Samoilă, care a evoluat şi în Corul Veteranilor. O impresie deosebită a făcut drapelul tricolor în lungime de 100 m adus de către prietenul Virgil Baciu, care simbolizează Centenarul Marii Uniri din 1918 şi, totodată, dorul patrioţilor români ca toţi cei ce vorbim şi simţim în aceeaşi limbă să trăim în ţara noastră unită, nu ca acum, când suntem separaţi de hotare plasate de interese străine", ne-a declarat primarul Nicolae Barbu.
Unioniştii, la Chişinău, în 1 septembrie
Sărbătorirea de la Baimaclia a durat până pe la ora 22.00, cu muzică şi voie bună, ca între fraţi, după care participanţii s-au despărţit cu urarea "La Mulţi Ani, Baimaclia!" şi cu promisiunea revederii în 2019. Toţi se pregătiseră sufleteşte pentru evenimentul programat a doua zi în capitală, la Chişinău, respectiv sărbătorirea Zilei Limbii Române şi primirea Marşului Centenarului, pornit din Alba Iulia, care după ce străbătuse mii de kilometri, era aşteptat să ajungă la destinaţie în prima zi de septembrie. Delegaţii argeşeni ajunseseră în piaţa centrală din capitala Republicii Moldova în jurul orelor prânzului. Programul stabilit iniţial a fost uşor întârziat pentru că participanţii la Marşul Centenarului n-au reuşit să ajungă cum îşi propuseseră. Se pare că trei autocare venite de la Iaşi fuseseră oprite să intre în Chişinău, sub suspiciunea că ar fi adus materiale subversive, bănuială care nu s-a confirmat în final, după percheziţiile încheiate la vreme de noapte... Cei prezenţi în piaţa din apropierea Parlamentului Republicii Moldova au bănuit noi manevre diversioniste ale autorităţilor statului vecin, care interziseseră şi prezenţa pe teritoriul propriu a lui George Simion, preşedintele Asociaţiei Acţiunea Unionistă 2012. La toate acestea s-a mai adăugat şi incidentul cu parlamentarul Codreanu, de la PMP, care la origine este din Republica Moldova, dar argeşenii noştri n-au avut probleme cu cineva, deşi au desfăşurat drapelul Centenar. Mai mult, primarii Baciu şi Barbu au fost singurii cu această funcţie care au urcat pe scena de la Chişinău din cei peste 3.300 primari români şi circa 600 moldoveni! Printre şicanele autorităţilor s-a reţinut şi faptul că, la un moment dat, în jurul orei 13.30, a fost oprită alimentarea cu electricitate a zonei şi organizatorii manifestaţiei au fost siliţi să facă apel la magafoane. Argeşenii noştri au părăsit centrul Chişinăului în jurul orei 14.00 fără să supere sau să fie supăraţi de cineva şi s-au pregătit să ia drumul spre casele lor, cu sentimentul datoriei împlinite...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
