Zilele comunei Tigveni - sub semnul Centenarului şi al "Festivalului Mărului"
Pentru cine nu cunoaşte, Tigveni este o comună în judeţul Argeş, regiunea Muntenia, formată din satele Bădislava, Bălileşti, Bălteni, Bîrseştii de Jos, Bîrseştii de Sus, Blaj, Tigveni (reşedinţa) şi Vlădeşti. Localitatea se află în marginea nord-vestică a judeţului, la limita cu judeţul Vâlcea, pe malurile Topologului. Este străbătută de şoseaua naţională DN 73C, care leagă Curtea de Argeş de Râmnicu Vâlcea. La Tigveni începe o porţiune comună a acestui drum cu şoseaua judeţeană DJ 678A, care duce spre nord la Cepari şi Şuici, iar spre sud, din DN 73A de la Ciofrângeni duce la Poienarii de Argeş, Morăreşti (unde se intersectează cu DN 7), apoi în judeţul Vâlcea la Milcoiu, Nicolae Bălcescu şi Galicea.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna era reşedinţa plăşii Topologul a judeţului Argeş şi era formată din satele Bălileşti, Bălteni, Blaju şi Tigveni, având în total 740 locuitori. În comună funcţionau patru biserici şi o şcoală. Satele Bîrseştii de Jos, Bîrseştii de Sus şi Vlădeni făceau pe atunci parte din comuna Cepari-Bîrseşti. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reşedinţă a aceleiaşi plăşi, având aceeaşi alcătuire şi o populaţie de 980 locuitori. Aceeaşi sursă demonstrează separarea satelor Bîrseştii de Jos, Bîrseştii de Sus şi Vlădeni de comuna Cepari-Bîrseşti şi formarea comunei Bîrseşti, cu reşedinţa la Bîrseştii de Jos. Această comună avea 1.451 locuitori. Comuna Bîrseşti a fost desfiinţată în 1931, satele ei fiind alipite comunei Tigveni. În 1950, comuna Tigveni a fost transferată raionului Curtea de Argeş, din regiunea Argeş. În 1968 a revenit la judeţul Argeş, reînfiinţat.
În comuna Tigveni se află două monumente istorice de interes naţional. Unul este clasificat ca sit arheologic: o necropolă tumulară de incineraţie (perioada Hallstatt târzie), găsită la fostul CAP, între Bălteni şi Tigveni. Altul este monumentul istoric de arhitectură reprezentat de ansamblul Conacului Teodor Brătianu (secolul al XVIII-lea) din Tigveni - ansamblu alcătuit din Conacul Teodor Brătianu, anexe, grajduri şi zidul de incintă (sec. XVIII) şi în care a funcţionat şcoala ajutătoare. În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Argeş ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente istorice de arhitectură: Biserica "Sfinţii Voievozi" (capela Băltenilor; 1816) din satul Bălteni, Biserica "Sfântul Nicolae" şi "Sfântul Dumitru" (1884) din Bîrseştii de Jos, ruinele Bisericii "Sfinţii Voievozi" (sfârşitul secolului al XVIII-lea) din cadrul Complexului Conacului Teodor Brătianu, Complexul Gabriel Marinescu (1939) şi Casa Elisabeta Stanciu (1938), ultimele trei din satul Tigveni.
Conform recensământului efectuat în anul 2011, populaţia comunei Tigveni se ridică la 3.444 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.689 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,86%). Pentru 2,79% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (93,47%), cu o minoritate de penticostali (3,14%). Pentru 2,79% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională. Comuna Tigveni este administrată de un primar şi un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dumitru Doru Slătineanu, de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2004. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componenţă pe partide politice: Partidul Social Democrat - 9; Partidul România Unită - 2 şi Partidul Naţional Liberal - 2.
Program respectat la liniuţă
În data de 19 octombrie, legislativul local - Constantin Smeu (viceprimar), Dana Chiroiu, Sorin Cozma, Filofteia Cărămidaru, Nicolae Gîlcescu, Constantin Iulian Papa, Elena Roxana Piele, Gheorghe Piele, Gheorghe Furdui, Vasile Filip, Cristian Obrocea, Gheorghe Diaconu şi Ion Stătescu - a aprobat programul evenimentului din acest an. Acesta a fost unul aparte, deoarece s-au aniversat 490 ani de la prima atestare documentară a localităţii, printr-un hrisov emis de Cancelaria Domnească a voievodului Radu de la Afumaţi, dar şi 80 ani de la marea modernizare realizată de fiul satului, gen. Gabriel Marinescu, om apropiat de Curtea Regală a lui Carol al II-lea, care transforma Tigveniul în cea mai modernă comună din România, dispunând printre altele de electrificare de la uzină proprie şi de alimentare cu apă. Astfel, joi seara s-a aprins tradiţionalul Foc al lui Sumedru, iar vineri şi sâmbătă, activităţile cultural-sportive, care au inclus mai multe concursuri, inclusiv de cros sau partide de handbal, s-au desfăşurat în cadrul Şcolii Gimnaziale "Gen. Gabriel Marinescu". Tot vineri a fost mare slujbă de hram la Biserica "Sf. Dumitru", din Bîrseştii de Sus. Apogeul manifestărilor era programat să se desfăşoare duminică. Şi chiar aşa a fost!
Aprinderea "Flacării Centenarului" şi decernarea diplomelor pentru urmaşii eroilor din Primul Război Mondial
Ceremonia solemnă s-a desfăşurat la biserica din centrul comunei, din apropierea sediului administraţiei publice locale, începând cu ora 11.30. Au luat parte credincioşii care participaseră la Sfânta Liturghie, un colectiv impresionant de cadre didactice şi elevi de la Şcoala Gimnazială "Gen. Gabriel Marinescu", reprezentanţi ai administraţiei publice locale, în frunte cu primarul Doru Dumitru Slătineanu şi vicele Constantin Smeu, ai consiliului local, dar şi oaspeţi de seamă, dintre care îi amintim pe prefectul Emilian Dragnea, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Dan Manu, respectiv Ion Mînzînă, senatorii Şerban Valeca (preşedinte PSD Argeş) şi Cristina Stocheci, Adrian Miuţescu - preşedinte PNL Argeş (însoţit de o delegaţie numeroasă din care au făcut parte Cristian Mitrofan - lider PNL Curtea de Argeş, Gheorghe Alecsei - consilier judeţean, Marius Moisescu - vicepreşedinte PNL Curtea de Argeş, Robert Badea - preşedintele Comisiei de Onoare şi Arbitraj a PNL Argeş), primarul comunei Muşăteşti, Constantin Oancea, Cornel Popescu - directorul Muzeului Judeţean, Araxy Negoşanu - directorul Centrului Cultural Judeţean Argeş şi mulţi alţii. Fondul sonor a fost asigurat de Fanfara "Argeşul" a Centrului Cultural Judeţean Argeş. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de cinci preoţi, iar apoi s-a desfăşurat ceremonia aprinderii "Flăcării Centenarului" de către preşedintele Manu şi de către primarul Slătineanu. S-au făcut scurte declaraţii de către preoţi şi oficialităţi în care au fost elogiaţi eroii comunei Tigveni care şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă şi apoi s-a trecut la înmânarea celor 44 de diplome de recunoştinţă urmaşilor acestora. În cele ce urmează, o să vă prezentăm şi noi numele acestora:
- Sat Tigveni: Baciu Ion pentru eroul Baciu Ion; Boiangiu Maria pentru Bădiţescu Dumitru; Grăsune Domnica pentru Bădoi Dumitru; Ioniţă Corina pentru Bălteanu Constantin; Isop Ion pentru Bebu Ion; Caragete Nicolae pentru Boncea Constantin; Călinoiu Ion pentru Călinoiu Gheorghe; Călinoiu Carmen pentru Călinoiu Ion; Predescu Alexandru pentru Predescu Gheorghe; Moşteanu Ion (Oancea) pentru Moşteanu Ion; Mihăilescu Maria pentru Pătru V. Ion; Smaranda Bogdan pentru Scorbură Ion; Pereţeanu Elena pentru Stănciulescu Ion; Duţeanu Florentina pentru Ionescu Gheorghe; Velicaru Georgeta pentru Drăgan Alexandru; Iordana Florentina pentru Iordana Ion; Ispas Gheorghe pentru Ispas Gheorghe; Minciună Dumitru pentru Minciună Ion; Minculete Gheorghe pentru Mîrgheanu Grigore; Moşteanu Ion pentru Moşteanu Gheorghe; Nastea Mihăiţă pentru Nastea Ion; Olteanu Nicolae pentru Olteanu Gheorghe; Preoteasa Gheorghe pentru Preoteasa I. Gheorghe; Chiran Veronica pentru Preoteasa I. Nicolae; Puiu Aurelian pentru Puiu Nicolae; Cărămidaru Gheorghe pentru Şerbănescu Ion şi Trandafir Gheorghe pentru eroul Trandafir Gheorghe.
- Sat Bîrseşti: Andreescu Ion pentru eroul Andreescu Gh. Constantin; Toma Dumitru pentru Toma I.P. Gheorghe; Ionescu Romică pentru Avram Gheorghe; Budescu Ovidiu pentru Budescu A. Nicolae; Cărămidaru Gheorghe pentru Cărămidaru Constantin; Diaconu Gheorghe (Gică) pentru Diaconu A. Constantin; Cârstinoiu Ion pentru Cârstinoiu Nicolae; Dică Ionel pentru Dică C. Ion; Dincuţă Nicuşor pentru Dincuţă Constantin; Gealapu Florin pentru Gealapu Gh. Gheorghe; Gigică Elena pentru Gigică I. Dumitru; Obrocea Cristi pentru Obrocea Iordache; Olteanu Ion (Pil) pentru Olteanu Constantin; Piele Viorel pentru Piele Ion; Stama Gheorghe pentru Stama Ion; Tavă Filofteia pentru Tavă P. Mihai şi Ungureanu Gheorghe pentru eroul Ungureanu Mihai.
Tuturor, fie-le ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată în veci!
Serbare câmpenească la stadionul local
Programul a continuat apoi pe stadionul din localitate, situat vizavi de Şcoala Gimnazială "Gen. Gabriel Marinescu". Organizatorii au avut parte de o zi frumoasă, mai mult cu temperaturi de vară, care i-a scos în aer liber, în număr mare, pe consăteni şi pe invitaţii lor. Care imediat cum intrau în incinta bazei sportive, nu puteau să nu remarce plăcinta de mere "la metru", care era întinsă pe mai multe mese din vecinătatea scenei de spectacole. Iar bucuria oaspeţilor a fost şi mai mare pentru că au putut să se înfrupte gratuit din prăjitura apetisantă care făcea cu ochiul tuturor! De asemenea, grătarele au sfârâit din plin, micii, fleicile, pastrama, maţele fripte, hamsiile sau bulzul fiind stropite din belşug cu bere, must sau vin. Am găsit şi standul bine aprovizionat al unui producător local de brânzeturi, iar merele de la Tigveni au fost prezente peste tot şi mai ales în zona scenei, acolo unde era organizată o adevărată expoziţie de culori în aer liber.
După primirea oficialităţilor pe care le-am pomenit anterior şi prezentarea în faţa publicului, primarul Doru Dumitru Slătineanu a făcut un scurt bilanţ al realizărilor din acest mandat şi a profitat de prezenţa "mărimilor" judeţene ca să le adreseze o rugăminte în ceea ce priveşte alocarea unor sume de la bugetul Consiliului Judeţean pentru asfaltări de drumuri la Tigveni, "un capitol unde am rămas destul de în urmă faţă de alte localităţi". Preşedintele Manu a dat un răspuns diplomatic, ca de fiecare dată, şi a amintit că localitatea condusă de primarul Slătineanu a obţinut un proiect pentru canalizare în valoare de vreo 90 miliarde lei vechi, cu alimentările de apă stă bine, iar instituţia pe care o conduce este şi va rămâne mereu aproape de Tigveni. Concret, însă, nimic palpabil... De asemenea, Manu i-a înmânat edilului-şef Slătineanu o plachetă din partea C.J. Argeş, aşa cum se obişnuieşte la astfel de zile de mare sărbătoare pentru comunităţi.
Premierea superlativelor
În program a figurat o scurtă pauză muzicală oferită de către prof. Cristian Matei şi grupul său de tineri chitarişti, dintre care am remarcat-o pe proaspăta "Miss Boboc" C.N.V.V. 2018, Alina Stan, a urmat o nouă rundă de decernări de diplome şi premii băneşti. Ajutoare de nădejde le-au fost primarului Slătineanu şi vicelui Smeu prefectul Dragnea, preşedintele Manu, vicele Mînzînă (ambii C.J. Argeş), senatorul Valeca şi primarul Oancea, de la Muşăteşti. Zece familii au fost premiate pentru fidelitate la aniversarea a 50 ani de căsătorie. Este vorba despre Violeta şi Gheorghe Donescu (Tigveni), Elisabeta şi Aurelian Cigoianu (Bălteni), Floarea şi Constantin Gâdoiu (Vlădeşti), Aurelia şi Toma Dumitru (Bîrseştii de Jos), Floarea şi Vasile Milcă (Bîrseştii de Jos), Maria şi Petre Olteanu (Bîrseştii de Sus), Viorica şi Ion Sasu (Tigveni), Adriana şi Ion Chirilă (Bîrseştii de Jos), Elena şi Nicolae Gîdoiu (Tigveni) şi, nu în ultimul rând, Aurica şi Ion Cigoianu (Tigveni).
Comuna Tigveni se mândreşte că mai are în viaţă doi veterani de război. Este vorba despre Ion Alexandru Predescu (născut în anul 1920) şi despre Constantin Nicolae Diaconescu (născut în anul 1923). Şi domniile lor au fost premiaţi cu câte o diplomă de recunoştinţă şi cu o sumă de bani, dar din cauza stării de sănătate precare, nu au putut fi prezenţi în mijlocul consătenilor.
Mergem mai departe cu diplomele şi premiile pentru "Cel mai vârstnic cetăţean al satului", şi o pomenim în primul rând pe Maria C. Popescu, din satul Tigveni, născută în data de 31 octombrie 1919. Peste o zi, domnia sa va porni pe drumul centenar, iar anunţul primarului Slătineanu a fost aplaudat la scenă deschisă de publicul prezent la eveniment. Au urmat diplome şi premii pentru Maria Minciună (Bălteni, 1922), Maria Olteanu (Blaj, 1925), Floarea Cojocaru (Bîrseştii de Sus, 1929), Filofteia Ana (Bîrseştii de Jos, 1920), Gherghina Niţă (Vlădeşti, 1928), Maria Crînguşi (Bălileşti, 1926) şi Vasilica Cojocaru (Bădislava, 1927).
Tigveniul are şi elevi de elită, care duc mai departe prestigiul unităţilor de învăţământ din localitate. Şi tot aici se face rugby, şi nu doar ca o curiozitate, pentru că s-au obţinut şi rezultate frumoase. Echipa reprezentativă de rugby-Tag gimnaziu a ocupat locul al treilea pe judeţ, iar colegii de la ciclul primar au luat şi ei menţiune la faza judeţeană. George Vicenţiu Miroiu s-a clasat pe locul al treilea la Olimpiada "Universul cunoaşterii prin lectură" - faza judeţeană, în timp ce colegele sale Cristina Bumbeş, Antonia Dumitru şi Andreea Ciublea au obţinut menţiuni judeţene la aceeaşi disciplină. De asemenea, George Miroiu a participat la faza judeţeană a Olimpiadei de Limba română. Cu toţii au primit câte o diplomă de excelenţă!
Programul a continuat cu Ansamblul folcloric local "Topologul", care a prezentat mai multe suite de dansuri (instructor, Mihai Ilie), formaţii şi solişti vocali care i-au delectat pe cei prezenţi până târziu în noapte, atunci când organizatorii au făcut cunoscută şi ultima surpriză pregătită: un superb foc de artificii, spre deliciul tuturor celor care au rezistat până la final! Până în 2019, la viitoarea ediţie a Zilelor comunei, le urăm şi noi tuturor locuitorilor din această localitate binecuvântată de Dumnezeu, "La Mulţi şi Buni Ani, Tigveni!".
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
