Ultimele noutăţi despre Autostrada Piteşti-Sibiu
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a organizat săptămâna trecută o dezbatere publică pe tema raportului privind impactul asupra mediului al construcţiei autostrăzii Sibiu-Piteşti, în Sala de consiliu a Primăriei Sibiu. Autostrada Sibiu-Piteşti va avea o lungime de 122,110 km, cu 8 noduri rutiere, 70 poduri, 57 viaducte, 130 podeţe, 10 pasaje, 9 tuneluri, 8 spaţii de parcare şi servicii şi cuprinde 2 ecoducte. Reprezentanţii CNAIR au explicat că multitudinea de poduri şi podeţe care sunt prevăzute pentru autostradă va permite animalelor să traverseze dintr-o parte în alta a construcţiei, iar în acest fel impactul asupra faunei din zonă va fi redus.
Opt situri Natura 2000 şi trei arii naturale protejate de interes naţional sunt intersectate de traseul autostrăzii, iar proiectanţii au propus garduri ranforsate pe traseul dintre Sibiu şi Curtea de Argeş, tocmai pentru că sunt animale mari în zonă. Autostrada va fi licitată separat pe fiecare din cele cinci sectoare şi cei care vor implementa proiectul vor trebui să respecte toate condiţiile impuse de studiul de mediu. Una dintre ele este ca fiecare din cele două ecoducte să aibă o lăţime minimă de 100 metri. Specialiştii spun că acum, proiectul autostrăzii are realizat studiul de fezabilitate, iar în momentul în care vor scoate la licitaţie proiectarea şi execuţia vor impune condiţii stricte, proiectul tehnic de execuţie urmând să preia toate detaliile din acordul de mediu.
Proiectul autostrăzii a cuprins câteva poduri în plus pentru a nu devia albia unor râuri, iar toate cursurile de apă de pe traseu sunt traversate prin poduri şi viaducte. "Nu există un proiect de genul acesta care să nu aibă impact asupra mediului. Ceea ce noi trebuie să evaluăm este dacă are un impact semnificativ sau nu", a explicat Alexandra Doba, reprezentantul firmei care a realizat studiul de mediu. Dacă este un impact semnificativ, specialiştii sunt nevoiţi să găsească soluţii pentru ca impactul să fie unul moderat. "Concluziile Studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă indică nedeteriorarea stării corpurilor de apă de suprafaţă sau subterană. Proiectul nu pune în pericol alimentările cu apă pentru populaţie", potrivit Raportului de mediu.
Silviu Scrob, unul dintre cei doi sibieni prezenţi la dezbatere (interes mare - de altfel - pentru acest proiect!!!), a întrebat reprezentanţii firmei care a realizat studiul ce se va întâmpla în situaţia în care studiul nu va fi bine făcut, iar evaluatorul de mediu va spune "stop-joc" şi procedura va trebui reluată, ceea ce va însemna încă patru ani. "Noi nu am spus niciodată <<stop joc>>, rolul evaluatorului este să găsească soluţii", a spus Alexandra Doba, reprezentantul firmei care a realizat studiul de mediu. Probleme vor fi în etapa de construcţie, când în timpul şantierului vor fi emisii şi zgomot în anumite zone, vor trebui puse panouri temporare, iar praful creat în timpul lucrărilor va crea şi el disconfort.
Autostradă prin trei judeţe, pe cinci secţiuni
Traseul autostrăzii Sibiu-Piteşti este amplasat pe teritoriul administrativ a trei judeţe, fiind împărţit în 5 secţiuni: Secţiunea 1 Sibiu-Boiţa; Secţiunea 2 Boiţa-Cornet; Secţiunea 3 Cornet-Tigveni; Secţiunea 4 Tigveni-Curtea de Argeş; Secţiunea 5 Curtea de Argeş-Piteşti. Autostrada Sibiu-Piteşti are ca punct de început intersecţia cu centura Sibiu, în zona localităţii Şelimbăr, unde va fi realizat un nod rutier care va deservi toate fluxurile de trafic.
Pe unde trece Autostrada Sibiu-Piteşti
Raportul de mediu prezintă întregul traseu al autostrăzii detaliind formele de relief pe care le traversează şi punctele unde vor fi amplasate spaţiile de servicii, precum şi intersecţiile cu alte drumuri, pe care le redăm mai jos. După nodul de la Şelimbăr, traseul se continuă la vest de DN 7, în paralel cu acesta, până în dreptul localităţii Veştem. La vest de Tălmaciu, traseul autostrăzii se intersectează cu DJ 105G, ce va traversa autostrada printr-un pasaj superior. În continuare, traseul autostrăzii traversează Râul Sadu, străbate o zonă inundabilă care este traversată printr-un viaduct, iar apoi intră în zona Dealul cu Pini printr-un debleu foarte adânc, evitându-se situl arheologic "Vicus Romanus". Între localităţile Tălmaciu şi Tălmăcel, autostrada traversează Valea Tălmăcuţa şi DC 61 printr-un viaduct, intră într-un debleu cu o adâncime de circa 24 metri, după care traversează iar o vale adâncă printr-un viaduct şi continuă până în zona Boiţa, unde este prevăzută o conexiune cu DN 7. "Ulterior în cadrul proiectului Autostrăzii Sibiu-Făgăraş această conexiune va fi dezvoltată într-un nod rutier de mare viteză, proiectat pentru 80 km/h, ce asigură conectivitatea Autostrăzii Sibiu-Piteşti cu Autostrada Sibiu-Făgăraş şi DN 7", se arată în raport.
În zona km 13+850 - km 14+200 s-a propus amplasarea Centrului de Întreţinere şi Coordonare (CIC) Boiţa. Traseul autostrăzii ocoleşte pe la vest localitatea Boiţa, apoi intră în defileul Oltului, zonă în care se vor realiza 2 tuneluri, unul de 250 metri şi unul de 360 metri. Traseul se continuă pe partea dreaptă a râului Olt şi ulterior pe partea stângă a râului Olt. Pentru evitarea sectorului sinuos al Oltului din zona Lazaret, traseul se va desfăşura pe partea stângă a DN 7, traversând zona muntoasă prin două tuneluri cu o lungime de circa 1,39 km. În zona cuprinsă între km 27+050 şi km 27+600 a fost propusă o parcare de scurtă durată amplasată atât pe partea stângă, cât şi pe partea dreaptă a autostrăzii şi un punct de sprijin. În continuare, traseul autostrăzii se va desfăşura în lungul râului Olt, pe partea stângă a acestuia până la km 31, unde va traversa dealul Urii, la vest de localitatea Câinenii Mari, printr-un tunel cu o lungime de circa 1,59 km. În continuare, traseul autostrăzii se menţine în lungul râului Olt, a lacurilor de acumulare Robeşti şi Cornet, pe partea stângă a acestora, în apropierea localităţii Racoviţa, unde traseul intră pe valea Băiaşului.
În zona amenajării hidroenergetice de la Robeşti, traseul autostrăzii traversează versantul stâng al Oltului printr-un tunel cu o lungime de circa 0,9 km, iar în zona km 40+900, traseul autostrăzii traversează versantul stâng al Oltului printr-un tunel cu o lungime de circa 455 m, după care urmează un nod rutier propus pentru a face legătura cu DN 7 prin DJ 703M (Curtea de Argeş-Cornet). În zona km 43+450 - km 44+100 s-a propus amplasarea Centrului de Întreţinere şi Coordonare (CIC) Cornetu şi a spaţiului de servicii tip S2.
Traseul autostrăzii se desfăşoară în continuare în lungul văii Băiaşului, DJ 703M şi DN 7D. Autostrada ocoleşte prin sud localitatea Băiaş şi prin vest localitatea Pripoare, traversează localitatea Surdoiu, după care se apropie de DJ 703H, la sud de Poiana. Va traversa dealul Frăsinet prin intermediul unui tunel cu o lungime de circa 1,7 km, evitându-se astfel zona cu alunecări active de pe partea dreaptă a văii Poienii. La km 62+000 - km 62+600 se propune un spaţiu de serviciu tip S1, morfologia terenului permiţând acest lucru. În continuare traseul se desfăşoară la vest de localitatea Sălătrucu, îndreptându-se spre Valea Topologului. În zona localităţii Văleni, traseul autostrăzii intră pe Valea Topologului şi se desfăşoară în lungul acesteia la vest de localitatea Şuici, pe partea stângă a lacului Şuici. În zona km 74+204 este propusă realizarea nodului rutier Văleni, care va face legătura între autostradă şi DJ 703H. În zona nodului rutier Văleni s-a propus amplasarea Centrului de Întreţinere şi Coordonare (CIC) la km 74+200 - km 74+450.
În continuare, traseul autostrăzii se desfăşoară la vest de localităţile Ceparii Pământeni şi Bîrseşti. În zona km 77+850 - km 78+400 se propune un spaţiu de serviciu tip S3, pe partea dreaptă în sensul kilometrajului. În zona km 79+750 - km 80+300 se propune un spaţiu de serviciu tip S3, pe partea stângă în sensul kilometrajului, iar la km 81+775 este propus un pod peste Valea Bucura. În continuare, traseul ocoleşte pe la vest localitatea Tigveni, traversează râul Topolog la km 82+350 prin intermediul unui pod şi se intersectează denivelat cu DJ 678A deviat la km 82+636. În zona km 82+650 - km 83+400 este prevăzut un nod rutier tip trompetă simplă care asigură legătura cu DN 73C. După intersecţia cu DJ 678A, traseul autostrăzii părăseşte Valea Topologului, trecând la sud de localitatea Blaj, îndreptându-se spre dealul Momaia. Traversarea dealului Momaia se va realiza cu un tunel cu o lungime de circa 1,35 km în zona km 85+650 şi km 87+100. La ieşirea din tunel, traseul autostrăzii se îndreaptă către DN 73C, traversându-l la km 87+750 şi merge apoi paralel cu acesta înspre Curtea de Argeş. Traseul autostrăzii se poziţionează la vest de municipiul Curtea de Argeş, evitând zonele dens locuite, el traversând o serie de obstacole naturale (valea Săliştei, dealul Săliştei, valea Buşaga, dealul Rotăreşti), ocolind pe la nord localitatea Noapteş.
În continuare, traseul Autostrăzii Sibiu-Piteşti se desfăşoară de la Curtea de Argeş la Bascov. După intersecţia cu DJ 704H, a fost proiectat un nod rutier, pentru a asigura legătura cu oraşul Curtea de Argeş şi cu comunele limitrofe, după care traseul se înscrie pe valea râului Argeş. În zona nodului rutier, la km 91+750 - km 92+200, s-a propus amplasarea Centrului de Întreţinere şi Coordonare (CIC) Curtea de Argeş. După traversarea canalului de fugă Zigoneni şi a râului Argeş la km 93+665, traseul se desfăşoară în spatele digului Lacului de acumulare Zigoneni, între acesta şi calea ferată. În zona km 96+650 - km 96+300, traseul autostrăzii traversează DC 209 şi râul Argeş, care a fost regularizat pentru a proteja autostrada la eventualele inundaţii. În continuare traseul se desfăşoară între DJ 704H (satul Anghineşti şi satul Valea Brazilor, comuna Băiculeşti) şi râul Argeş, după care se îndreaptă spre sud-est paralel cu DN 7C şi CF 906 Piteşti-Curtea de Argeş.
La km 103+350 - km 103+950, traseul autostrăzii traversează râul Argeş şi canalul de fugă al Lacului de acumulare Vâlcele, continuând peste Calea Ferată 906 Piteşti-Curtea de Argeş şi peste DN 7C, urmând apoi un nod rutier (Nod Băiculeşti) pentru legătura cu DN 7C, prevăzut cu un pasaj superior. Legătura cu DN 7C se face cu un sens giratoriu. La km 107+432, traseul autostrăzii se intersectează cu drumul comunal DC 217, pentru a cărui traversare a fost prevăzut un pasaj inferior. În zona km 107+700 - km 108+250 a fost proiectată o parcare de scurtă durată amplasată simetric (stânga şi dreapta) faţă de autostradă.
În continuare, traseul autostrăzii se desfăşoară în lungul DN 7C, intersectează DJ 703, unde a fost proiectat un pasaj inferior, după care traversează râul Vâlsan la km 109+050 - km 109+700 şi râul Argeş. În coada Lacului Budeasa, traseul se înscrie între CF 906 şi Lacul Budeasa. În această zonă a fost prevăzut un viaduct a cărui construire a fost impusă pentru evitarea zonelor de siguranţă ale CF şi digului Lacului de acumulare Budeasa. În zona km 117+950 - km 118+800 a fost proiectat un spaţiu de servicii S2, pe ambele părţi ale autostrăzii. Traseul autostrăzii continuă pe direcţia sud-est până la intersecţia cu DN 7 în zona Bascov, unde a fost proiectat un nod rutier (Nod Bascov) care asigură legătura cu DN 7 atât pe direcţia Bucureşti-Sibiu, cât şi pe direcţia Piteşti-Râmnicu Vâlcea. După intersecţia cu DN 7, traseul se înscrie pe axul Centurii Piteşti cu care face legătura. În zona km 120+850 - km 121+300 s-a propus amplasarea Centrului de Întreţinere şi Coordonare (CIC) Bascov.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
