Mica Unire la Curtea de Argeş
Ziua de 24 ianuarie 1862 a avut o triplă semnificaţie în istoria neamului românesc: schimbarea denumirii statului din Principatele Unite în România, deschiderea primei Adunări unice şi stabilirea capitalei la Bucureşti. Toate aceste evenimente, petrecute în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, au reprezentat baza dezvoltării moderne a statului român. Pe 24 ianuarie 1859, Cuza era ales domn al Ţării Româneşti, după ce în data de 5 a aceleiaşi luni se instalase pe tronul Moldovei. Trei ani mai târziu, tot pe 24 ianuarie, când a avut loc prima şedinţă a Adunării unice, Cuza a păşit încrezător în faţa deputaţilor, spunând că "Unirea este singura stare politică ce poate să asigure viitorul nostru şi să ne permită de a da ţărei organizarea ce o aşteaptă de atâta timp" şi fiind convins că "puterea suzerană şi puterile garante nu vor cugeta a desfiinţa în viitor Unirea ce au recunoscut-o atât de necesară pentru fericirea Principatelor". În aceeaşi zi s-a propus schimbarea numelui ţării, trecându-se la titulatura "România" în loc de "Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei", dar şi mutarea capitalei la Bucureşti, chiar dacă, la acea vreme, Iaşiul era mai dezvoltat din punct de vedere urbanistic. Acesta a fost doar începutul, care a condus, după 56 de ani, la Marea Unire al cărei Centenar l-am sărbătorit de curând cu mare fast!
De atunci au trecut 160 de ani şi, fiindcă această dată are o importanţă deosebită în şirul evenimentelor istorice care au condus la formarea României Dodoloaţe, anual, românii o marchează prin manifestări specifice. La Curtea de Argeş, în ciuda vremii extrem de neprielnice, s-a derulat, chiar dacă pe repede-înainte, întregul program prevăzut pentru a celebra Mica Unire. Pe platoul din faţa Bisericii "Sf. Nicolae Domnesc" s-au strâns zeci de persoane pentru a asista la programul ce a debutat cu ceremonia militară şi prezentarea onorului, a continuat apoi cu intonarea Imnului Naţional al României şi oficierea serviciului religios de către preoţii Mărgăritescu, Grigore și Dinică, urmată de alocuţiunea primarului Constantin Panţurescu şi încheindu-se cu un program artistic oferit de elevi de la diferite şcoli gimnaziale din urbe sau angrenaţi în activităţile din cadrul Clubului Copiilor Curtea de Argeş. Printre participanţi s-au numărat şi viceprimarul Gabriel Jubleanu, mai mulţi consilieri locali, directori de instituţii culturale sau de învăţământ, profesori, reprezentanţi ai Filialei Argeş POSADA a C.M.R.R., angajaţi din administraţia publică locală, dar şi simpli cetăţeni care au dorit să se prindă la final în Hora Unirii.
În ceea ce priveşte discursul edilului-şef al Oraşului Regal, acesta a început prin a aminti semnificaţia zilei de 24 ianuarie, după care a lansat un îndemn către toţi cei prezenţi: "Cred că trebuie să învăţăm din exemplul unor bărbaţi precum Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu sau Alexandru Ioan Cuza. Trebuie să învăţăm din înţelepciunea lor şi din voinţa lor de a pune deoparte interesele personale atunci când obiectivele naţiunii cereau să acţioneze împreună. Numai aşa vom fi la înălţimea înaintaşilor noştri cărora, prin sărbătoarea de astăzi, le aducem un omagiu de recunoştinţă. Am încredere că spiritul Unirii va învinge, pentru că doar uniţi putem fi puternici şi putem asigura copiilor noştri un viitor mai bun!" La finalul manifestării, participanţii şi soldaţii şi-au dat mâinile şi au intrat în Horă, generând - pentru câteva clipe - farmecul, vitalitatea, entuziasmul şi trăirile spirituale de odinioară. Ulterior, întrucât ploaia se înteţise, programul artistic pregătit de copiii argeşeni (prof. coordonator, Robert Sima) s-a derulat în incinta Muzeului Municipal, în Sala Mare, acolo unde s-au intonat cântece patriotice şi s-au fluturat baloane în culorile drapelului naţional.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
