La Ciofrângeni, "primăria de doi lei" a renăscut ca Pasărea Phoenix!
La sfârşitul secolului şi mileniului trecut, comuna cu cinci sate de pe Valea Topologului părea încremenită în realitatea altor vremuri. Localul primăriei construit pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, după planurile aceluiaşi arhitect care gândise destul de asemănător şi localul şcolii de peste drum, se mândrea cu cei doi lei de la intrare. De aici i se trăsese şi porecla, deloc de laudă, din partea localnicilor care nu prea erau duşi pe la biserică atunci când voiau să critice ceva cu spiritul lor viu şi limbile ascuţite şi - ziceau unii dintre vecini - cam despicate, ca la vipere... Dacă n-ar fi fost blocul de locuinţe din vecinătate, construit de regimul comunist pentru şantieriştii ce lucrau la calea ferată Vâlcele-Rm. Vâlcea, din care se mai păstrează şi în prezent viaductul ce traversează drumul judeţean, după ce lucrările au fost lăsate baltă după căderea lui Ceauşescu, te-ai fi crezut întors în timp. Şi asta pentru că localul primăriei era ca vai de el, cu două sau trei încăperi pornind din holul în care se pătrundea pe sub o boltă generoasă, în arc de cerc. Vizitatorii cu ceva greutate riscau să intre cu tocurile încălţărilor în podeaua din scândură mâncată de carii şi să fie - Doamne fereşte! - ciupiţi de şobolănimea chiţăitoare bănuită dedesubt.
Situaţia s-a schimbat în bine după alegerile locale din anul 2000, atunci când Doru Florin Panţeru a primit încrederea localnicilor pentru primul mandat de primar. Comuna Ciofrângeni a ieşit din letargie datorită ambiţiei edilului-şef şi a faptului că n-a pregetat să se înhame la muncă împreună cu o echipă de oameni pentru care imposibilul era numai o figură de stil. Rezultatele trudei şi ale organizării sunt acum vizibile la orice pas prin toate satele comunei - Ciofrângeni, Lacuri, Burluşi, Piatra şi Schitu Matei - unde există reţele de apă, se lucrează pentru canalizare, s-au asfaltat mare parte din drumuri şi s-au construit şcoli şi cămine culturale, precum şi un nou sediu ultramodern al administraţiei publice locale, alături de vechiul sediu al "primăriei de doi bani". Clădirea a fost reabilitată şi modernizată, păstrându-se arhitectura sa extrem de atrăgătoare, din mileniul trecut, dar modernizându-se spaţiile pentru a corespunde pretenţiilor secolului XXI. Cine intră acum pe sub boltă în interiorul clădirii, pătrunde într-un hol spaţios, care are pe partea stângă o încăpere închiriată în care funcţionează Oficiul Poştal şi, alăturat, un birou liber deocamdată. Pe dreapta există un grup sanitar - în partea mai îndepărtată de intrare - şi o încăpere spaţioasă în care a fost amenajată arhiva localităţii. "Aici avem toate documentele cu termen de păstrare, şi chiar unele istorice, bine clasate cu indicative ce se regăsesc în calculatoarele noastre, astfel încât dacă avem nevoie de unul anume, este destul de uşor să fie descoperit şi consultat", a spus primarul Panţeru, care ne-a informat că toată investiţia pentru organizarea arhivei - cu forţe proprii - a fost de 25.000 lei.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
