Penultimul suveran al României îşi primeşte locul de veci potrivit cu rangul! - Carol al II-lea va fi înmormântat în Necropola Regală
Carol al II-lea rămâne în istoria Monarhiei româneşti drept cea mai controversată figură, contrastând izbitor cu înaintaşii săi care au ocupat tronul României (Carol I şi Ferdinand). Cel de-al treilea Rege al ţării noastre a fost, prin excelenţă, insurgentul Familiei Regale, conduita sa ca principe moştenitor al Coroanei şi, mai apoi, ca monarh al României, fiind de departe reprobabilă şi total distonantă în raport cu ansamblul de reguli şi precepte vehiculat în rândul "nobililor". Caracterizat de cei care l-au cunoscut drept un tânăr aventuros fără scrupule, dedat fără jenă escapadelor erotice şi vizibil dezinteresat în legătură cu soarta ţării pe care era dator s-o conducă, nici măcar odată cu trecerea anilor n-a dat semne de maturizare şi şi-a continuat existenţa în acelaşi stil scandalos. În ciuda aparentei creşteri economice, scurta sa domnie a adus ireparabile prejudicii democraţiei, cunoscute fiindu-i actele de manipulare şi suprimare asupra partidelor politice, culminând cu instituirea unui regim de autoritate monarhică. Salvarea Monarhiei româneşti a venit prin persoana Generalului Antonescu, un favorit al Gărzii de Fier. După ce l-a convins pe Carol al II-lea să-l numească drept prim-ministrul României, cu puteri depline în stat, Antonescu l-a somat pe monarh să abdice de urgenţă şi să părăsească ţara, promiţându-i-se protecţie faţă de legionarii care doreau să-l răzbune pe Codreanu (executat din ordinul regelui). Fără prea mari regrete şi resentimente, Carol al II-lea şi-a luat-o pe Elena Lupescu şi a plecat cu un tren special (din mărturiile vremii, 12 vagoane încărcate cu obiecte foarte valoroase din patrimoniul Coroanei), trăind pentru restul vieţii în Statele Unite ale Americii, Brazilia şi Portugalia. Cel de-al treilea rege al României a murit pe 4 aprilie 1953 şi a fost înhumat pe 7 aprilie, iniţial în capela São Vicente de Fora a Regilor Portugaliei din Estoril, având legături de sânge cu suveranii lusitani. Regimul Salazar i-a asigurat o ceremonie demnă de un cap încoronat, chiar dacă, în esenţă, destul de simplă.
Din 14 februarie 2003, datorită lui Teodor Baconschi, care la acea vreme era ambasador al României în Portugalia, rămăşiţele sale pământeşti au fost repatriate şi au poposit la Curtea de Argeş, însă n-au fost depuse în interiorul mănăstirii, ci într-o într-o criptă amenajată în paraclisul mănăstirii, Carol al Il-lea fiind singurul monarh român care a avut parte de acest "tratament" special. De altfel, este cunoscut faptul că fostul suveran "s-a bucurat" de o relaţie extrem de tensionată şi rece cu fiul şi succesorul său la tron, Regele Mihai I, care spunea: "Cu el n-a fost chip să trăiesc într-o relaţie firească de la tată la fiu. Între noi a fost întotdeauna o tensiune care, mai ales în copilărie şi adolescenţă, îmi făcea rău. Tensiunea aceasta n-am întreţinut-o eu, e de la sine înţeles". Ultimul monarh al ţării noastre nu şi-a iertat vreodată tatăl pentru modul în care s-a comportat cu mama sa, Regina Elena, cu care încă de mic a avut o relaţie deosebit de apropiată: "Mi-a fost foarte greu. După ce vedeam suferinţele mamei, astea pentru mine sunt lucruri de neiertat. Aşa că nu pot să spun că l-am iertat, dar am încercat să pun asta în spatele minţii, să nu mă mai gândesc la asta. Fiindcă au fost lucruri prea, prea urâte". Regele Mihai I n-a luat parte la funeraliile propriului tată, nici în Portugalia şi nici după jumătate de secol, când a fost adus la Curtea de Argeş.
Acum, întrucât lucrările la Necropola Regală s-au finalizat, osemintele fostului Rege vor primi cinstea protocolară, chiar dacă nemeritată, şi vor fi mutate pentru a doua oară - de data aceasta, definitiv - urmând să fie aşezate alături de fiul şi nora sa. Cu toate acestea, se pare că nici după moarte tatăl şi fiul nu vor fi apropiaţi, căci criptele celor doi sunt poziţionate la distanţă. Ceremonia se va derula în data de 9 martie, începând cu ora 12.00. Cu acest prilej, vor fi oficiate slujbe de pomenire atât în vechea Mănăstire Curtea de Argeş, unde sunt înmormântaţi primii regi ai României, Carol I, Elisabeta, Maria şi Ferdinand, cât şi în Noua Necropolă Regală. Reprezentanţii Arhiepiscopiei au anunţat că anul acesta vor fi aduse la Curtea de Argeş şi rămăşiţele Reginei Elena din Elveţia şi cele ale Principelui Mircea, care în prezent se află în capela Castelului Bran.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
