Sicriul lui Carol al II-lea a fost depus în Necropola Regală!
Odată cu funeraliile Reginei Ana, din august 2016, Curtea de Argeş a început, parcă, să se familiarizeze tot mai mult cu protocolul Monarhiei care a condus România vreme de 66 ani (fără a lua în considerare perioada în care Carol I a ocupat tronul în calitate de domnitor) şi a cărei imagine era cam vagă în memoria colectivă, date fiind evenimentele care s-au succedat după abdicarea Regelui Mihai I. Dacă pentru acel moment unic în istoria argeşenilor, autorităţilor locale le-a fost parcă un pic mai dificil să se mobilizeze şi să se adapteze codului exigent impus, în decembrie 2017, la funeraliile ultimului monarh al ţării, Oraşul Regal a fost realmente pregătit să facă faţă întregului ritual şi măsurilor de siguranţă ce se impuneau. Celelalte evenimente care au urmat (potrivit cerinţelor rânduielilor BOR) nu s-au mai ridicat la un asemenea nivel de însemnătate, însă pregătirile au căpătat valenţe de stereotipie pentru toţi participanţii. Prin urmare, nu este de mirare că organizarea pentru relocarea rămăşiţelor pământeşti ale Regelui Carol al II-lea în rând cu ceilalţi membri defuncţi ai Familiei Regale a fost exemplară. Programul anunţat s-a respectat întocmai şi a fost de o sobrietate mai puţin impresionantă decât funeraliile Reginei Ana şi ale Regelui Mihai. Demn de remarcat ar fi şi faptul că întrega ceremonie de sâmbătă n-a durat mai mult de o oră şi un sfert...
Slujba de vineri
Prima etapă a acestui eveniment a fost reprezentată de slujba de pomenire oficiată vineri, într-un cadru modest, în capela care a adăpostit sicriul lui Carol al II-lea vreme de 16 ani. Serviciul religios, al cărui debut a fost anunţat de clopotele Mănăstirii "Sfântul Voievod Neagoe Basarab", s-a desfăşurat sub coordonarea stareţului Caliopie Ichim, care a avut alături un sobor de preoţi şi diaconi, precum şi trei membri ai Familiei Regale: ASR Principele Radu, ASR Principesa Sofia şi ASR Principesa Maria. Simpatizanţii Monarhiei n-au lipsit de la acest ceremonial, chiar dacă n-a fost unul încununat de fastul pe care-l aşteptau unii sau alţii. După încheierea slujbei, sicriul, acoperit cu Stindardul Regelui, a fost purtat pe braţe de către militarii din cadrul Batalionului 33 Vânători de Munte "Posada", aceştia urmând alţi doi colegi care au dus crucea şi o coroană din flori albe. Micul cortegiu a avut ca destinaţie Vechea Catedrală, sicriul fiind aşezat pe catafalc spre întâmpinarea zilei următoare, când a fost depus pentru totdeauna în rândul ultimilor monarhi ai României.
Sute de persoane au asistat la ceremonie
Sâmbătă, zona Mănăstirii şi a Noii Catedrale a fost împânzită de jandarmi încă de la primele ore ale dimineţii. Cu toate acestea, vânzătorii ambulanţi din parcarea exterioară a lăcaşului de cult şi de pe trotuar şi-au văzut nestingheriţi de comerţ, fără să pună careva preţ pe imaginea creată. Nostalgicii monarhişti locali sau veniţi din diferite judeţe ale ţării, cărora li s-au alăturat nelipsitele grupuri de curioşi, s-au aliniat civilizat dincolo de gardurile metalice amplasate de Jandarmerie. O primă impresie de la acest eveniment pe care considerăm că ar trebui s-o menţionăm este lipsa acelei atmosfere foarte sobre care a caracterizat ceremoniile similare trecute. Mulţimea adunată în faţa celor două lăcaşuri de cult (să fi fost aproximativ 6-700 de persoane) a generat un tablou cam împestriţat, iar acest lucru nu s-a datorat steagurilor regale sau prea multelor buchete de flori purtate de participanţii la ceremonie, ci opţiunilor vestimentare ale unora dintre ei. Sigur, aceştia se pot scuza că, în cazul de faţă, n-a fost anunţat vreun cod anume... Şi, dacă tot am amintit despre drapele şi flori, slaba prezenţă a acestor două elemente ar putea fi interpretată fie ca o drastică diminuare a entuziasmului vizavi de reinstaurarea Monarhiei în România, fie ca un mod de manifestare a dezaprobării simpatizanţilor faţă de conduita reprobabilă a fostului suveran. Şi între acestea nu trebuie omisă despărţirea lui Carol de Regina Elena şi de familie, pentru "Duduca", Elena Lupescu, cea care l-a însoţit şi în exil şi a închis ochii ca soţie a sa. Fapta nu i-a fost vreodată iertată de fiul Mihai, care l-a urmat la tron. Deci, ceea ce s-a întâmplat zilele trecute poate fi privit şi ca o atenţionare subtilă că asemenea comportamente deviante pentru un cap încoronat nu prea sunt uitate şi nici iertate.
O absenţă semnificativă şi prezenţe... contrastante
Revenind la evenimentul în sine, ar fi interesant de aflat de ce nepoata fostului Rege a lipsit fără explicaţii de la ceremonie... Unii dintre cei care au luat parte la acest moment istoric au trasat paralele între Custodele Coroanei României şi Regele Mihai I, cunoscut fiind faptul că acesta din urmă a refuzat să participe atât la înmormântarea iniţială a tatălui său, care a avut loc în Portugalia, cât şi la repatrierea rămăşiţelor pământeşti din anul 2003. Sâmbătă, în afară de cei trei delegaţi ai Familiei Regale, la eveniment au luat parte şi fostul principe Nicolae, alături de soţia sa, Alina Maria, dar şi nepotul "nelegitim" al lui Carol al II-lea, Paul Lambrino, care a venit cu soţia Lia Georgia Triff şi fiul Carol Ferdinand, finul lui Traian Băsescu. Primii au dat dovadă de o modestie aparte, de la ţinută până la modul în care şi-au făcut intrarea din parcarea aferentă căii de acces secundare către curtea Mănăstirii. Au fost zăriţi venind singuri, timizi, ţinându-se de mână şi salutând sfioşi mulţimea. În acelaşi fel s-au şi retras după înhumare. Nu acelaşi lucru se poate spune despre celălalt cuplu, care a ieşit în evidenţă printr-o stare de spirit mai îndrăzneaţă şi care, la plecare, a savurat o mică baie de mulţime cu care cei doi s-au fotografiat veseli şi zâmbitori... De altfel, cu o săptămână înainte de ceremonie, Paul Lambrino a înaintat o cerere către Patriarhia Română prin care solicita anularea avizului de înhumare a bunicului său în Noua Catedrală, pe motiv că n-a fost consultat. Din fericire, lucrurile au fost rezolvate cu calm şi înţelepciune de către ÎPS Calinic, care l-a invitat oficial pe nepotul lui Carol al II-lea să ia parte la funeraliile de sâmbătă!
Veşnica pomenire
Slujba de pomenire, care a răsunat limpede în zona Mănăstirii, a fost oficiată de către ÎPS Calinic, împreună cu ÎPS Varsanufie al Râmnicului şi ÎPS Nifon Târgovişteanul, cărora li s-a alăturat un impresionant sobor de preoţi. În cadrul predicii, Arhiepiscopul Târgoviştei a caracterizat evenimentul de sâmbătă drept "un moment de recuperare istorică şi de integrare în tradiţia monarhică românească". În plus, întrucât a fost necesară o astfel de clarificare, acesta a adăugat: "Privind cu discernământ şi obiectivitate lumina şi umbrele faptelor Regelui Carol al II-lea, trebuie să preţuim doar ceea ce rămâne benefic pentru poporul român. Momentul solemn de astăzi este un prilej de a rememora faptele luminoase legate de istoria Casei Regale şi a Ţării noastre, dar şi de a arăta că Biserica Ortodoxă Română este păstrătoarea memoriei naţionale şi a comuniunii între generaţiile trecute, prezente şi viitoare".
În ceea ce priveşte lista cu oficialităţi, îi menţionăm pe: Toni Greblă, secretarul general al Guvernului, acad. Răzvan Theodorescu, Emilian Dragnea, prefectul de Argeş, primarul Constantin Panţurescu, viceprimarul Gabriel Jubleanu, Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal, precum şi mai mulţi consilieri locali şi oameni politici. Sicriul Regelui Carol al II-lea a fost purtat de la Vechea Catedrală în Noua Necropolă de către militarii din cadrul Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul", iar în faţa lăcaşului de destinaţie au fost aliniaţi militarii din cadrul Batalionului 33 Vânători de Munte "Posada", care au dat onorurile cuvenite. Ceremonia de înhumare s-a derulat doar în prezenţa membrilor Familiei Regale, abia la final oferindu-li-se accesul în interior şi oficialităţilor, care au depus coroane.
"Vox populi" (Vocea poporului)
În final, vă oferim şi câteva impresii culese din mulţimea celor care au venit la acest eveniment istoric - la urma urmei - de la Necropola Regală şi Arhiepiscopală de la Curtea de Argeş.
Doamna Rodica, din Arad: "Am studiat Teologia Pastorală şi am înţeles foarte bine însemnătatea acestor lucruri pentru poporul român. Am venit pentru a mă ruga ca Dumnezeu să ierte sufletele regilor adormiţi ai ţării noastre, şi în special pe cel al Regelui Carol al II-lea, căci despre el este vorba astăzi. Este un moment unic, deosebit, la care trebuie să participăm din repect pentru istoria noastră. Consider că data a fost aleasă inspirat, astăzi creştinii ortodocşi prăznuindu-i pe cei 40 de Mucenici... Trebuia luat din acea capelă şi pus într-un mormânt aşa cum se cuvine unui Rege, indiferent cum a fost el... Este datoria noastră să-i arătăm repect!"
Tudor Vişan, preşedintele Organizaţiei de Tineret din cadrul Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei: "Vin de la Bucureşti pentru a fi prezent la acest moment istoric. Vorbim despre înveşnicirea în pământ românesc a Regelui Carol al II-lea, despre care putem spune că a fost un rege cult şi creativ, care s-a străduit să păstreze unitatea Regatului României atât cât s-a putut în condiţiile vitrege cu care s-a confruntat. Cred că trebuie să apreciem aspectele pozitive ale domniei acestui rege... Desigur, nu le ignorăm pe cele criticate, dar actele de respect cuvenite unui şef de stat sunt cât se poate de binevenite. A sosit vremea să se odihnească alături de familia sa!"
Doamna Burcea, din zona oraşului Piteşti: "Este un eveniment deosebit şi am dorit să iau parte din respect pentru penultimul suveran al României. Monarhia a fost un episod din istoria poporului nostru. Din păcate, informaţiile care au ajuns la noi n-au fost poate nici complete, nici corecte. Fiecare etapă de istorie are importanţa ei şi rolul ei... Cât priveşte înhumarea Regelui Carol al II-lea, consider că era cazul ca Familia Regală să fie reîntregită, fără a se ţine cont abaterile pe care acesta le-a avut... Sunt multe de discutat asupra acestui aspect, însă important este că a revenit în rândul alor lui!"
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
