Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
miercuri 24 iunie 2026 22:48

Meşteşugurile populare tradiţionale se vor transmite urmaşilor: sponsorizare ROTARY CLUB de peste 15.000 euro pentru un atelier amenajat la Valea Danului!

După cum v-am informat deja, anul acesta, "dănenii" au prăznuit Buna Vestire cu două zile mai devreme. Sâmbătă, la prânz, soarele dădea strălucire acestui loc binecuvântat, încurajând iarba să-i caute lumina şi bobocii plantelor să prindă viaţă, ca să-şi îndeplinească menirea ştiută din veac. La vremea prânzului, zeci, dacă nu sute dintre locuitorii comunei, în mare parte înveşmântaţi în straiele scoase din lăzile de zestre măiestrit lucrate cu trudă de artişti din alte vremuri din carnea lemnului sfânt, s-au îndreptat către Căminul Cultural. Costumele populare în care predominau culorile alb şi negru pentru cele bărbăteşti şi cele ceva mai vii pentru cele femeieşti miroseau a levănţică, a busuioc sau a frunze de gutui, iar cei ce le purtau apăreau ca Feţi-Frumoşii şi Ilenele Cosânzene din poveştile care pe vremea străbunicilor se spuneau în jurul focurilor pe unde se adunau oamenii la finalul unei zile de muncă, dar şi a unor sărbători bisericeşti respectate cu sfinţenie... Mulţi dintre cei ce nu se puteau făli cu asemenea straie fie îi invidiau, fie trăiau plenar sentimentul că suntem pe drumul cel bun al revenirii la valorile trainice, care ne-au oferit identitate, dar şi dăinuire în timp. Iar evenimentul pe care veneau să-l sărbătorească se înscria limpede pe această linie...

Întâmpinaţi cu pâine, sare şi cu...

... câte un păhărel de palincă din gutuie, leac de viaţă lungă! Aşa i-au primit pe oaspeţi primarul Vasile Preda şi vicele Marian Enescu, primul în costum nemţesc - cum se spunea cândva, iar cel de-al doilea în strai popular, ca şi perechea de tineri ce-i secondau. Alături de dumnealor era meşterul popular Dan Gherasimescu, foarte emoţionat din motive pe care aveam să le descoperim ceva mai târziu. Oaspeţii autorităţilor, căci pe lângă conducerea executivului s-au regăsit mulţi dintre consilierii locali, dintre care-i amintim pe Petre Popescu, Dumitru Stoicescu, Alexandru Borz, Ionuţ Cosmin Dinescu şi Constantin Andrei sau consilierul primarului, Bebe Roşu, aveau două alternative. După cinstirea pâinii cu sare şi - la alegere - a esenţei de fructe de toamnă, puteau s-o ia fie la stânga, spre obiectivul de investiţii care era inaugurat, fie la dreapta, unde era instalat un cort cu produse de ceramică şi de artizanat de la ARGCOMS. Unde erau întâmpinaţi de zâmbetul larg al preşedintelui Nichita Sandu, care îi invita pe vizitatorii standului să privească demonstraţia făcută la roata olarului de o localnică pensionată de la firma pe care dumnealui o conduce în oraş. Şi sub privirile uluite ale necunoscătorilor, în câteva minute se năştea din lutul strămoşesc minunea unui vas, care putea fi - la comandă - strachină, urcior, cană, chiup - ce aştepta numai arderea în cuptor şi celelalte tratamente pentru a-şi desăvârşi înfăţişarea dotării indispensabile a fiecărei bucătării tradiţionale româneşti. Spre stânga, urcând treptele, se putea ajunge la atelierul amenjat prin sponsorizarea ROTARY.

"Suntem la începutul unei colaborări care va continua fructuos!"

Asigurarea ne-a fost dată de către reprezentantul sponsorului, Nicolae Păunescu. Pe care l-am cunoscut prin intermediul fostului primar al municipiului Curtea de Argeş, Ninel Diaconu. Dumnealui ne-a povestit că au fost colegi la Sucursala Hidrocentrale şi că l-a ajutat pe prietenul său să facă rost de constructori în zonă, pentru realizarea acelui proiect generos. Care a fost demarat prin luna noiembrie a anului 2018. Nicolae Păunescu ne-a detaliat unele aspecte, precizând că s-au cheltuit cu folos peste 15.000 euro pe amenajările interioare şi exterioare şi pentru asigurarea dotărilor cu echipamente necesare meşterilor în lemn, unele tradiţionale, altele moderne. Dintre dotări n-au lipsit nici calculatoarele, indispensabile pentru tinerii care pot să-şi creeze şi să-şi realizeze proiectele pornind chiar de la viziuni tridimensionale. "Intenţia noastră este aceea de a conserva şi de a transmite meşteşugurile tradiţionale prin intermediul tinerilor dispuşi să înveţe tainele acestor arte ce fac parte din zestrea neamului nostru. Ţin să vă dezvălui în premieră care va fi proiectul următor pe care-l vom realiza la Valea Danului. Am identificat o casă bătrânească nelocuită, care este pe cale să se prăbuşească. Intenţionăm s-o cumpărăm şi, după preluare, s-o mutăm pe un spaţiu oferit de administraţia publică locală, situat undeva în spatele şcolii. Acolo vom amenaja spaţiul unei gospodării tradiţionale argeşene, care poate deveni punct de atracţie turistică pentru oameni veniţi de la Bucureşti sau din alte colţuri ale ţării. Şi nu singur, ci cu acest spaţiu modern care serveşte şi de atelier, dar şi de spaţiu expoziţional, în care meşterul popular Dan Gherasimescu şi prietenii săi au expus peste 300 opere personale originale, dintre care nu lipsesc obiectele lucrate în lemn, cele de artizanat sau icoanele", ne-a declarat Nicolae Păunescu.

Disponibilitate artistică

Sâmbătă, la Valea Danului l-am reîntâlnit pe omul de cultură din Poenărei, Constantin Samoilă, unul dintre puţinii contemporani care mai deţin secretele metaloplastiei. Şi care şi-a declarat disponibilitatea de a le împărtăşi gratuit copiilor din Valea Danului. Primarul Vasile Preda a primit cu bucurie această generoasă ofertă, deci lucrurile sunt pe jumătate rezolvate. Nu putem miza deocamdată pe siguranţă, deoarece artiştii sunt oameni care uneori se manifestă ceva mai neaşteptat, ca să nu spunem ciudat...
În interior i-am descoperit pe artizanii localnici ce fac lemnul să prindă viaţă în creaţiile lor şi i-am numit pe meşterul Mihai Ion şi pe prof. Dumitru Stoicescu. Primul ne-a mărturisit că pasiunea pentru lucratul lemnului o are în sânge şi în matricea genetică a familiei. Cel de-al doilea practică acest meşteşug de numai 5 ani, dar se descurcă bine, de parcă asta ar fi făcut toată viaţa. Amândoi au apreciat că acest meşteşug poate prinde foarte bine la Valea Danului, unde sunt cazuri de fete care sunt gata să îmbrăţişeze această meserie mult mai bărbătească decât ţesutul la război, cusutul cămăşilor populare, al iilor ori lucratul acelor ţesături minunate la război... N-am greşi nici dacă am spune că la Valea Danului creativitatea artistică este la ea acasă, deoarece am putut admira şi icoanele ieşite din mâna pictorului de biserici Ilie Căpuşă, fost viceprimar al comunei în trecutul mandat.

"Aici s-au investit peste 800 milioane lei vechi!"

Afirmaţia i-a aparţinut primarului Vasile Preda, care a deschis festivitatea din sala de spectacole a căminului printr-o cuvântare foarte emoţionată, explicabilă prin importanţa momentului preluării unei investiţii atât de semnificative realizate printr-o generoasă sponsorizare. Scurt şi la obiect, pragmatic - ca orice inginer care se respectă - a fost speech-ul lui Nicolae Păunescu, dar şi ale colegilor de la ROTARY INTERNATIONAL, fie că au fost de la Curtea Veche-Bucureşti, fie din Marea Britanie (Londra) sau din Elveţia, care au contribuit la asigurarea fondurilor investite.
Elena Iagăr, directorul de la Şcoala Populară de Arte din Piteşti l-a omagiat pe maestrul lemnului Dan Gherasimescu, oferindu-i pe lângă tradiţionalul cuvânt de laudă şi o plachetă pentru întreaga activitate de decenii. Răspunsul acestuia, din cauza emoţiei, a fost destul de incoerent, dar nu s-a supărat cineva, ştiind că se exprimă mult mai bine prin lucrările sale şi că aşteptările lor au şanse mari să fie răsplătite prin noi realizări. Spectacolul folcloric care a marcat evenimentul a fost unul de excepţie, realizat de formaţii locale sau invitate, cum au fost cele de la Piteşti ori formaţia de mandoline de la Cicăneşti sau cu soliştii care merită să aşteptăm pentru a confirma în perioada imediat următoare.
Concluzionând, sâmbătă la Valea Danului am asistat la un moment de suflet care trebuie să facă istorie în perioada următoare. Autorităţile au nevoie de colaborarea comunităţii pentru realizarea generoaselor planuri prin care se urmăreşte introducerea localităţii într-un nou circuit turistic, care ar putea fi integrat cu alte atracţii, căci - slavă Domnului! - zona noastră este una cu un deosebit potenţial în acest domeniu, incomplet valorificat!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It