Mica Unire, sărbătorită şi la Curtea de Argeş de câteva sute de oameni!
Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin contopirea statelor Moldova şi Ţara Românească sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia şi Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 şi 1835 şi lichidarea posturilor vamale între cele două ţări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambiţiile geopolitice ale Imperiului Rus la Dunărea de Jos, fără a consolida efectiv Imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii. 
Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857, a dus la Convenţia de la Paris, din 1858, o înţelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune. La începutul anului 1859, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere, în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.
Revenind la ziua de 24 ianuarie 2020, la Curtea de Argeş, manifestările au avut loc pe platoul din faţa Muzeului Municipal. Acestea au fost organizate de Batalionul 33 Vânători de Munte "Posada", în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local. Gradele lipsă din termometre i-au ţinut pe mulţi dintre argeşeni acasă, pentru că la debutul festivităţilor, puţini au fost spectatorii civili. În schimb, i-am remarcat pe reprezentanţii administraţiei publice locale, în frunte cu primarul Constantin Panţurescu şi vicele Gabriel Jubleanu, deputatul PSD Mircea Drăghici, consilierii locali ai partidului celor trei trandafiri - Maria Dicu, Loredana Stancu, Ana Maria Rovenţa, Ştefan Dumitrache, Răzvan Bădescu, dar şi cel de la UNPR, Bogdan Alexandru Dabija, directorul general al S.C. AQUATERM S.A, Claudia Mihăilescu şi şefii de birouri din primărie - Dorinel Savu (Personal), Adriana Ciorbaru (ADP), Melania Zarioiu (SPCLEP) sau Mariana Moise (DAS). Îi amintim aici şi pe şefii de servicii prezenţi, şi anume Ioan Ghiţă (SPGC), Marin Florea (SPPTO) şi Cătălin Nastea (SPU), alături de tatăl său, Gabriel. În dreapta lor s-a poziţionat o puternică delegaţie de fruntaşi liberali, condusă de preşedintele organizaţiei locale, Cristian Mitrofan, secondat de vicepreşedinţii Doru Georgescu şi Marius Moisescu, dar şi alţi membri ai BPL, precum Robert Badea, omul de afaceri Liviu Nicolae, Marius Ionescu sau George Richiţeanu. O apariţie aparte a fost cea a edilului-şef liberal din comuna vecină, Valea Iaşului, Nicolae Barbu, mereu prezent la marile sărbători alături de colegii din Oraşul Regal. Între cele două mari tabere s-au poziţionat membrii cadrelor militare în rezervă şi în retragere, în frunte cu col.(r) Laurenţiu Domnişoru, dar şi şefii de unităţi şcolare, dintre care i-am observat pe directorii de la "Regele Mihai I" şi "Constantin Dobrescu", prof. dr. Andrei Grigorescu, respectiv prof. Cristian Popa, dar şi directorul Sorina Ştirboiu ("Carol I") şi adjunctul de la "Mircea cel Bătrân", prof. Aurelia Cîrstea. Au fost prezenţi în primul rând, alături de şefii administraţiei publice locale, şi reprezentanţii structurilor locale din cadrul M.A.I. (Detaşamentul de Pompieri - Cristian Pungă, Detaşamentul de Jandarmi - Nicolae Ştefănescu şi Poliţia Municipală Curtea de Argeş - adjunctul Andrei Nica). În fine, nu vom trece peste soborul impresionant de 7 preoţi, în frunte cu Andrei Michai, consilier administrativ bisericesc, fostul director al Seminarului, Nicolae Arsene şi părintele militar Gheorghe Grigore.
La orele 11.00, punct, cu precizie militărească, primarul Constantin Panţurescu, împreună cu comandantul Batalionul 33 Vânători de Munte "Posada", lt. col. Antonio Daniel Alexe, au trecut în revistă Garda de Onoare, apoi edilul-şef i-a salutat pe soldaţi. A urmat intonarea imnului de stat şi oficierea serviciului religios, iar apoi scurta alocuţiune a lui Panţurescu: "În data de 24 ianuarie, România sărbătoreşte Unirea de la 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. A fost primul pas spre Marea Unire din 1918 a tuturor provinciilor istorice româneşti. Acest eveniment reprezintă un pilon de bază în înfăptuirea statului naţional unitar român. Cred că trebuie să învăţăm din exemplul unor bărbaţi precum Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, Alexandru Ioan Cuza, din înţelepciunea şi vonţa lor de a pune deoparte interesele personale atunci când obiectivele naţiunii erau să acţioneze împreună. Numai aşa vom fi la înălţimea înaintaşilor noştri, cărora sărbătoarea de astăzi le aduce un omagiu de recunoştinţă! Am încredere că spiritul Unirii va învinge, pentru că doar uniţi putem învinge şi putem asigura copiilor noştri un viitor mai bun. La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!".
A urmat apoi mesajul ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, care a amintit că de 161 de ani, toţi românii de pretutindeni prăznuiesc cu mare bucurie, cu iubire şi credinţă în suflete, Unirea Principatelor Române, eveniment de o importanţă covârşitoare pentru România. Fără aceasta, Sfânta şi Marea Unire de la 1918 nu se putea înfăptui! "Unirea Principatelor nu a fost un act al hazardului. Aceasta a fost actul fundamental pentru construirea edificiului politic unitar naţional şi se încadrează în programul european de structurare a statelor naţionale moderne. În anul 1859, cele două adunări elective din Moldova şi Muntenia au ales acelaşi domnitor în persoana colonelului Alexandru Ioan Cuza, personalitate de mare prestanţă, simbol al corectitudinii. Biserica Ortodoxă strămoşească a jucat un rol fundamental în această reuşită, pentru că a sprijinit idealul înaintaşilor. În acele timpuri, oameni cu virtuţi deosebite au realizat ceea ce pentru mulţi trăitori din zilele noastre e aproape imposibil. Acele virtuţi ne sunt şi nouă necesare astăzi, întrucât buna înţelegere, colaborarea, patriotismul, ataşamentul pentru credinţa strămoşească, pacea şi solidaritatea trebuie să domine viaţa noastră de zi cu zi. Binecuvântează, Doamne, România, una şi nedespărţită! Să dăinuie în veci Patria-Mamă şi credinţa străbună a neamului românesc!" - a fost sinteza mesajului ÎPS Calinic.
Apoi, Garda de Onoare a intrat în dispozitiv şi a defilat în aplauzele celor prezenţi, care au imortalizat momentul festiv. La finalul manifestărilor, participanţii s-au prins într-o tradiţională Horă a Unirii şi şi-au urat unii altora "La mulţi şi buni ani fericiţi şi împliniţi!". Ceea ce vă dorim şi noi din suflet, tuturor cititorilor ziarului nostru!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
