Comuna Tigveni – Zi aniversară!

Anul acesta, dragi cititori ai cotidianului ARGEȘ EXPRES, frumoasa localitate de pe Valea Topologului – Tigveni – a sărbătorit cea de-a XX-a ediție a Zilelor Comunei, precum și a Școlii Gimnaziale „Gabriel Marinescu”. Subsemnatul Gh. Ion Stătescu, învățător, profesor și fost director al școlii din Tigveni, am scris o vie, frumoasă și adevărată pagină de istorie în viața satului unde a trăit o parte din familia Brătienilor și s-a născut marele om de stat, Generalul Gabriel Marinescu. Pe scurt, regăsiți în cele ce urmează în ce constă această pagină de istorie.

Data de 28 octombrie 2003 a rămas și va rămâne „Ziua Începutului”, prima ediție, în cadrul căreia am aniversat 475 de ani de atestare documentară a Tigveniului și 173 de ani de la înființarea primei școli pe aceste meleaguri. Marele eveniment de la acea dată a reprezentat o dorință și un vis al începuturilor mele în ale dăscăliei, care continuu m-a frământat și m-au preocupat.

Ajutat cu dragoste și căldură de colegii pe care-i păstoream, de un mare iubitor de istorie, cultură și vatră strămoșească – d-l Gheorghe Georgescu din Șuici, cu care am căutat și descoperit la Arhivele Statului din București documente cu date importante legate de vechimea și istoria localității Tigveni, am pregătit cu însuflețire și migală Marea Sărbătoare de atestare a comunei și a școlii, despre care am scris multe articole în presa vremii și am mediatizat tot ceea ce cu suflet și dăruire am înfăptuit.

Despre satul Tigveni s-a scris pentru prima dată la 28 octombrie 1528, atunci când, printr-un hrisov emis de Cancelaria voievodului Radu de la Afumați (1522 – 1529), se acorda o danie în pământ Sfintei Mănăstiri a Argeșului. Cu siguranță, vechimea comunității umane pe aceste meleaguri este mai mare, dar lipsesc izvoarele scrise, nedescoperite.

Din 28 octombrie 2003, școala din Tigveni poartă numele unui ilustru fiu al satului, Gabriel Marinescu, cel ce a început modernizarea localității în anul 1939 și de la care ne-a rămas spre folosință o avere deosebită, pe care cu cinste trebuie s-o păstrăm.

Așa cum spuneam, despre toate acestea, cu multe detalii, am scris în paginile Ziarului ARGEȘ EXPRES, începând cu aniversarea primei ediții, din anul 2003.

Premergător aniversării Zilei Comunei Tigveni și a Școlii Gimnaziale „Gabriel Marinescu” de anul acesta, în seara zilei de 25 spre 26 octombrie, în satele comunei noastre a avut loc Sărbătoarea „Focul lui Sumedru”, organizată cât se poate de bine și de frumos de Consiliul Local și de edili – primarul Constantin Smeu și viceprimarul Vasile Filip. Această sărbătoare, veche de peste două mii de ani, care are loc în noaptea de dinaintea Sfântului Dimitrie (Dumitru) – apărătorul păstorilor – a adunat pe stadionul din centrul satului Tigveni, al satelor Bârsești și Vlădești – Bădislava sute de elevi, părinți și bunici, localnici și invitați. Tuturor li s-a vorbit despre semnificație, tradiția românească, legenda lui Sumedru (Sâmedru), dar și despre tulpina copacului tăiat din pădure ce a ars în noapte ca simbol al zeului ce moare și renaște în fiecare an...

Conform legendei, scopul focului este de a alunga spiritele rele, sărbătoarea fiind asociată cu venirea iernii, ziua în care se desfac stânele. Obiceiul transhumanței spune că, peste iarnă, oile sunt coborâte la vale de la pășunile de munte unde au stat peste vară. Participanții au luat la cunoștință cu mult interes și entuziasm de tradițiile de Sumedru, de superstițiile prezentate. În jurul focului aprins, elevii și participanții au fost serviți, conform tradiției, cu fructe, gogoși, prăjituri și plăcinte de casă, pregătite de femeile din sat, băuturi răcoritoare pentru copii și țuică și must pentru adulți, gustări la care s-au adăugat mirosul și bunătatea tochiturii pregătite în ceaune mari și asortate cu mămăliguță aurie.

Pentru ca totul să fie într-o seară de basm, a apărut surpriza nopții de distracție și petrecere: Formația de muzică „Ansamblul Topologului”, condusă de preot prof. Bogdan Lupu. Pentru cei care nu cunosc prea bine, vă informez, dragi cititori, că „Ansamblul Topolog” reprezintă pentru comuna Tigveni, pentru jud. Argeș și chiar pentru țară, o emblemă, o mare valoare, o mare cinste. Sufletul, miezul și esența acestui ansamblu se află în tânăra cu har dumnezeiesc și cu nume predestinat: Maria Mădălina Lupu – o copilă devenită acum adolescentă, la pragul maturității. Mădălina noastră, instrumentistă la nai, dar mânuind și alte instrumente muzicale, a cântat pe marile scene ale țării alături de artiști consacrați, formații cunoscute, de multe ori cu Gheorghe Zamfir, regele acestui instrument. Felicitări ei pentru munca și efortul depuse de mică în desăvârșirea sa ca artist, felicitări părinților care au susținut-o în carierea sa ascendentă, de mare valoare! Cu o zi înainte, pe 24 octombrie, naista Maria Mădălina Lupu a împlinit vârsta majoratului, cântând, alături de Fuego și alte trupe importante, pe scena Sălii Sindicatelor din Pitești.

La Tigveni, satul său natal, a fost primită în seara Focului lui Sumedru cu multe aplauze și urări de sănătate. Cu naiul său fermecat, alături de formația amintită, ne-a încântat și umplut inimile de bucurie, de trăire sufletească, făcând ca flăcările focului aprins să danseze parcă și ele, să transmită farmec și însuflețire... Hora și sârba au continuat în jurul focului până târziu în noapte. În zilele următoare, până vineri, 28 octombrie inclusiv, au urmat și alte activități și acțiuni ale Primăriei și Consiliului Local Tigveni. Amintim faptul că, în cadrul Zilelor Comunei Tigveni și ale Școlii Gimnaziale „Gabriel Marinescu”, familiile care au împlinit 50 de ani de căsătorie au primit diplome aniversare, însoțite de câte o recompensă financiară. De asemenea, elevii fruntași, cu rezultate deosebite, au fost răsplătiți cu o excursie la București, unde pe 24 octombrie au vizitat Palatul Parlamentului și Senatul României.

Vineri, chiar în ziua cea mare, Consiliul Local Tigveni a depus o coroană de flori la monumentul Generalului Gabriel Marinescu, ridicat în parcul din fața unității de învățământ și inaugurat pe 28 octombrie 2003. Celor prezenți li s-a vorbit despre semnificația evenimentului în istoria localității.

Țin să mulțumesc, în numele tuturor participanților la aceste acțiuni, atât Consiliului Local Tigveni, cât și primarului și viceprimarului!

A consemnat pentru dvs. consilier pe probleme de învățământ și cultură,
Prof. Ion STĂTESCU

....................................................................................................................................

Să cunoaștem mai bine comuna Tigveni

Pentru cine nu știe, la sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna Tigveni era reşedinţa plăşii Topologul a judeţului Argeş şi era alcătuită din satele Bălileşti, Bălteni, Blaju şi Tigveni, având în total 740 locuitori la acea vreme. Aici existau patru biserici şi o şcoală. Satele Bîrseştii de Jos, Bîrseştii de Sus şi Vlădeni făceau pe atunci parte din comuna Cepari-Bîrseşti. Mai departe, anuarul Socec din 1925 consemna comuna ca reşedinţă a aceleiaşi plăşi, păstrând alcătuirea şi având o populaţie de 980 locuitori. În acest document se menționa și separarea satelor Bîrseştii de Jos, Bîrseştii de Sus şi Vlădeni de comuna Cepari-Bîrseşti şi formarea comunei Bîrseşti, cu reşedinţa la Bîrseştii de Jos, cu 1.451 de locuitori. Aceasta a fost desfiinţată în 1931, iar satele ei au fost alipite comunei Tigveni, care în 1950 a fost transferată raionului Curtea de Argeş, din regiunea Argeş. În 1968 a revenit la judeţul Argeş, reînfiinţat.

În prezent, în comuna Tigveni se găsesc două monumente istorice de interes naţional, dintre care unul este clasificat ca sit arheologic. Este vorba despre o necropolă tumulară de incineraţie (perioada Hallstatt târzie), găsită la fostul CAP, între Bălteni şi Tigveni. Cel de-al doilea este monumentul istoric de arhitectură reprezentat de ansamblul Conacului Teodor Brătianu (secolul al XVIII-lea) din Tigveni - ansamblu alcătuit din Conacul Teodor Brătianu, anexe, grajduri şi zidul de incintă (sec. XVIII). Acolo a funcţionat şcoala ajutătoare. În plus, încă cinci obiective din comună se află pe lista monumentelor istorice din judeţ, categoria de interes local, toate fiind clasificate drept monumente istorice de arhitectură: Biserica „Sfinţii Voievozi” (capela Băltenilor; 1816) din satul Bălteni, Biserica „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Dumitru” (1884) din Bîrseştii de Jos, ruinele Bisericii „Sfinţii Voievozi” (sfârşitul secolului al XVIII-lea) din ansamblul Complexului Conacului Teodor Brătianu, Complexul Gabriel Marinescu (1939) şi Casa Elisabeta Stanciu (1938), ultimele trei din satul Tigveni.

Cât privește numele actual al școlii gimnaziale, Gabriel Marinescu fost prefect al Poliţiei Capitalei şi, pentru scurt timp, ministru de Interne al Regatului României. La rândul lor, și fraţii săi au urmat cariera militară, Victor ajungând tot general și devenit şi ministru al Sănătăţii, iar Nae – comandant de regiment. Tatăl a fost învăţător la Tigveni. Gabriel Marinescu este pe bună dreptate considerat omul care a contribuit enorm la modernizarea acestei localităţi, Tigveni fiind una dintre primele comune din țară iluminate electric. Tot el a fost cel datorită căruia s-au sistematizat străzile și s-a renovat şcoala, fiind dotată cu o centrală electrică, o sală a motorului, darac de lână, gater şi moară, garaje, punând astfel bazele unei mici industrii locale. Avea în planuri să aducă investitori din Bucureşti și deja-l convinsese pe industriaşul Mociorniţa să ridice în comună o fabrică de pielărie şi încălţăminte. Printre obiectivele de viitor se număra și deschiderea unei fabrici de cărămidă la Momaia. Din păcate, legionarii au pus mâna pe el și l-au ucis pe 26 noiembrie 1940. Întreaga agonisire de materialele de construcţie a fost direcționată și transferată la Corbeni, din ordinul şefului statului, gen. Ion Antonescu, la Curtea de Argeş. Au fost folosite la construirea Satului Nou - Antoneşti, după inundaţiile din vara anului 1941.

Ar mai fi de adăugat faptul că, începând cu anul 2004 (mandatul primarului Doru Dumitru Slătineanu), în comună s-a instituit și s-a respectat cu strictețe „Sărbătoarea mărului”, pentru a se celebra emblema acestor meleaguri – mărul.

Cristina MINCU