Chelaru Mircia: "Politicile din ultimii 10-15 ani, în domeniul armatei, discriminează profesia militară, făcând-o din ce în ce mai nefrecventabilă"!
Mulți vorbesc despre pensiile militare, dar știu oare ceva despre ele? Ei bine, pensiile militare nu sunt ceva magic, ele au multe elemente asemănătoare celor din sistemul public și sunt similare celorlalte armate din țările membre NATO. De mai mult de 10 ani, opinia publică dezbate subiectul pensiilor militare. Sunt întoarse pe toate părțile motivele pentru care militarii au un sistem separat de cel public pentru calculul și gestionarea pensiilor, dacă este just sau nu, sau ce au făcut ei pentru țară și în ce războaie au luptat pentru a merita așa privilegii. Pensionarii încearcă să se apere, acuzatorii lor sunt neimpresionați și subiectul încinge ciclic dezbaterile la televiziuni și în on-line. Pe marginea acestui subiect atât de controversat, Gen. (r) Prof. dr. Mircia Chelaru, fost Șef de Stat Major, a făcut o serie de declarații menite să lumineze mințile înguste care ejectează enunțuri habarniste în stânga și-n dreapta...
Iată, așadar, Declarația politică, scrisă, având ca subiect "Despre pensiile militare de stat", depusă de către domnul deputat Chelaru Mircia, în Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2023.
"Deoarece se discută foarte mult despre pensiile militare de stat şi mulţi dintre cetăţeni nu au cunoştinţe suficiente despre acest domeniu, voi face câteva precizări.
În România, ca de altfel în orice ţară din lume, activităţile se desfăşoară în două mari domenii - în domeniul civil şi în domeniul militar. Fiecare domeniu de activitate are propriile reglementări, dar sunt şi reglementari comune.
În domeniul militar, încă din anul 1864, prin apariţia Legii nr. 1712 din 3 decembrie 1864 asupra poziţiei ofiţerilor, militarii aveau dreptul, cât timp erau în activitate, conform art. XV, la solda care era <<hotărâtă după tarifele aprobate de Domn>>, iar după trecerea în rezervă, conform art. XVI, la solda disponibilităţii, care era <<hotărâtă la 4/5 din solda activităţii>>. De aici se observă regimul juridic al pensiei militare de stat, respectiv <<solda disponibilităţii>>, şi anume, faptul că era un drept legal al militarului trecut în rezervă, nu era contributivă şi reprezenta 4/5 din solda militarului din activitate.
Deoarece sistemul militar a devansat sistemul civil din punctul de vedere al protecţiei propriilor angajaţi, dar şi pentru că militarii, de la intrarea în cadrul sistemului - primirea gradului şi numirea pe o funcţie - primeau, ca drepturi, solda lunară, pe timpul cât erau în activitate, iar după trecerea în rezervă, pensia militară de stat - solda disponibilităţii - nu s-a pus problema asigurărilor sociale pentru militari şi, cu atât mai puţin, plătirea unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurarea acordării ulterioare a pensiei, asigurării în caz de accidente, de boală etc. Acest lucru explică faptul că militarii nu au plătit nicio contribuţie bănească pentru pensie - militarul a contribuit pentru pensie cu ani de serviciu, cu ani de viaţă.
În domeniul civil, angajaţii care semnau un contract de muncă primeau, conform acestuia, un salariu şi atât. Pentru a asigura protecţia angajaţilor, în condiţiile scăderii veniturilor din cauza îmbolnăvirilor, accidentelor, bătrâneţii şi chiar a decesului, apare nevoia adoptării unei legislaţii în acest sens. (...)
În concluzie, în timp ce militarii aveau dreptul la soldă, solda disponibilităţii, transformată, ulterior, în pensie militară de stat şi indemnizaţii în caz de boală, incapacitate temporară de muncă sau deces, de la încadrarea în sistem - civilii încheiau un contract de muncă în urma căruia primeau un salariu, iar pentru a beneficia de asigurări sociale şi respectiv de pensie la bătrâneţe, indemnizaţii în caz de boală, incapacitate temporară de muncă sau deces, trebuiau să încheie un alt contract, respectiv un contract de asigurări sociale şi, totodată, să achite, lunar, o contribuţie bănească.
Diferenţa dintre pensia militară de stat (solda militarului în rezervă sau în retragere) şi pensia de asigurări sociale este mai mult decât evidentă, chiar şi pentru cei care nu au studii juridice şi nu sunt rău intenţionaţi, dar care au o judecată corectă, logică.
Fiecărui domeniu de activitate îi corespunde un anumit sistem de pensii care este reglementat de o anumită lege. (...)
Pensiile militarilor sunt o sintagmă mai cuprinzătoare, având în compunere atât pensiile militare de stat, cât şi pensiile procurorilor şi judecătorilor militari şi trebuie făcută distincţie între acestea, ele fiind reglementate de legi diferite.
Diferenţa de tratament juridic dintre pensiile militare de stat şi pensiile de asigurări sociale sunt ca urmare a diferenţelor de reglementare juridică a celor două domenii de activitate total diferite, domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi domeniu civil. Primirea pensiei militare de stat este justificată şi de faptul că:
- Valoarea activităţilor militarilor este împărţită, de la încadrarea în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, în soldă, pe timpul cât sunt în activitate, şi pensie militară de stat, pe timpul cât sunt în rezervă sau în retragere; legislaţia, încă din anul 1864 prevede că militarul are dreptul la soldă, pe timpul cât este activ şi la solda disponibilităţii (pensia militară de stat) pe timpul cât este trecut în rezervă;
- Militarii sunt singura categorie socioprofesională plătită per zi şi nu per oră, ei nefiind plătiţi pentru ore suplimentare sau ore efectuate în zile de sărbătoare;
- Militarii sunt singura categorie socioprofesională pentru care <<activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare>> sunt similare muncii forţate - art. 42 alin. (2) din Constituţia României;
- Militarii sunt singura categorie socioprofesională care, după trecerea în rezervă, rămân cu obligaţii de serviciu militar, asumate până la vârsta prevăzută de lege, faţă de sistemul din care au făcut parte;
- Militarii sunt printre puţinele categorii socioprofesionale care, pe timpul cât sunt în activitate, nu pot să-şi ia un alt serviciu sau desfăşura altă activitate, ca să îşi poată mări veniturile pentru un trai mai bun;
- Militarii sunt singura categorie socioprofesională care, conform Constituţiei, este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale, în fapt, esenţa art. 1 din Constituţia României;
- Militarii sunt singura categorie socioprofesională care, prin jurământul depus, se obligă să-şi îndeplinească misiunea chiar cu preţul vieţii.
Pensiile militare de stat trebuie acordate după aceleaşi reguli şi principii ca şi în toate armatele statelor membre ale NATO, dar şi în conformitate cu reglementările NATO. În România, acest lucru încă nu se întâmplă.
Întrucât mulţi politicieni, formatori de opinie şi jurnalişti, din lipsa unor informaţii corecte despre pensiile militare de stat sau din rea-credinţă, au lansat teme false, de-a dreptul injurioase, precum <<pensia militară de stat este un venit nemeritat pentru militari>>, <<pensiile militare de stat sunt venituri nesimţite>> şi pentru a clarifica definiţia veniturilor obţinute la bătrâneţe, în domeniul civil, de cele obţinute în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi a elimina orice confuzii, pensiile din domeniul civil să rămână cu denumirea de pensii de asigurări sociale, iar în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale este necesar ca pensiile militare de stat să fie redenumite <<solde de rezervist>>.
Militarilor zilelor de astăzi li se oferă un drept de viaţă, cu <<linguriţa>>. Reamintesc că drepturile nu se cerşesc, iar politicile din ultimii 10-15 ani, în domeniul armatei şi al asigurărilor sociale, discriminează profesia militară, făcând-o din ce în ce tot mai nefrecventabilă. Indirect, politicienii improvizaţi produc una dintre cele mai grave vulnerabilităţi de securitate naţională.
Această situaţie trebuie eradicată, imediat, prin intervenţia calificată şi fermă a Guvernului şi preşedintelui României!"
Într-o altă declarație a sa, legată de același subiect, fostul Șef al Statului major, Mircia Chelaru, afirma faptul că: "Am ajuns ca această categorie socio-profesională de-o importanță excepțională să fie ba subiect de bășcălie, ba subiect de dispută politică!"
