Un festin cultural ce se vrea repetat
Revista de cultură "Curtea de la Argeş" a marcat sâmbătă încă un an de existenţă în cetatea Basarabilor, iar momentul festiv s-a desfăşurat după tiparul deja devenit tradiţional. Astfel, evenimentul organizat şi moderat cu o grijă aproape paternă de către acad. Gheorghe Păun a avut loc în prima parte a zilei la Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu". Redactorul şef al publicaţiei sărbătorite a făcut oficiul de gazdă şi a reuşit şi anul acesta să aducă la un loc - deopotrivă - oameni valoroşi şi deosebiţi de pe cele două maluri ale Prutului şi de dincolo de hotarele ţării, uniţi de aceeaşi pasiune pentru cultura, tradiţia şi spaţiul românesc. Astfel, la marea întrunire au luat parte persoane care activează în diferite domenii, precum scriitori, poeţi şi epigramişti, academicieni, ingineri, arhitecţi, medici, directori de instituţii sau de edituri, artişti plastici, publicişti, profesori, numismaţi, preoţi, diplomaţi, ambasadori, actori etc., unii dintre aceştia fiind şi colaboratori ai revistei. Dintre aceştia amintim şi noi de Nicolae Dabija, Vlad Mischevca, Ninela Caramfir, Gutiera Prodan, Vasile Iovu, Eugenia Bulat, Raia Rogac, Florin Horvath, Zenovia Zamfir, Ion Pătraşcu, Aurelia Corbeanu, Florian Copcea, Paula Romanescu, Doina Lavric-Parghel, Marian Nencescu, Ioan Neculoiu, Aureliu Goci, Dragoş Vaida, Daniela Voiculescu, Ion C. Ştefan, Daniel Dejanu, Constantin Voiculescu, Ioan Cionca, Ştefan Dumitrache şi alţii. Programul care a urmat a fost destul de compact - un melanj de literatură, istorie, muzică şi artă, din care invitaţii au primit mici, dar concentrate doze, în limita timpului avut la dispoziţie.
Tema înstrăinării
Încă de la început, acad. Gheorghe Păun a anunţat că revista a ajuns la numărul 69, dar şi că anul acesta se împlinesc cinci ani de la zidirea "Podului de Reviste" (înfiinţat în octombrie 2011, la Chişinău), de care este responsabil Nicolae Dabija, membru al Academiilor României şi Moldovei, precum şi preşedintele Sfatului Ţării-2, înfiinţat pe 27 martie 2016. Părintele filoargeşean Ioan Neculoiu - cel prin intermediul căruia s-au realizat cele două busturi de bronz expuse pe scenă care îi ilustrează pe episcopul Dionisie Erhan şi pe preotul Constantin Virgil Gheorghiu, doi români fraţi de suferinţă, exilaţi - a vorbit despre durerea apăsătoare a ruperii României pe care au cunoscut-o cei doi preoţi, care au iubit-o şi au slujit-o cu suflet. Amândoi au murit exilaţi, cu gândul la România Rondă. S-a amintit, printre altele, şi de romanul "Ora 25" scris de Constantin Gheorghiu, care de altfel a fost şi ecranizat în 1967, avându-l pe Anthony Quinn în rol principal. Este un roman a cărui acţiune se petrece în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi care vorbeşte despre tragedia omului înstrăinat tot mai mult de identitatea sa naţională şi de ceea ce reprezintă el ca om, în contextul istoric bine ştiut de noi toţi. Părintele Neculoiu a rostit în încheiere rugăciunea "Tatăl nostru" cu gândul la cei trecuţi în cetatea eternă, printre care şi Regina Ana, care a avut un loc dedicat pe scenă, cu o fotografie şi flori în preajma ei.
Prezent în sală ca reprezentant al primarului Constantin Panţurescu, directorul Muzeului Municipal, Ştefan Dumitrache, a urat un bun venit oaspeţilor în vechea capitală a Ţării Româneşti şi a prezentat scuzele şefului administraţiei publice locale pentru lipsa de la eveniment, dată fiind situaţia înmormântării Majestăţii Sale, Regina Ana. "Avem un primar extrem de harnic, care vrea să arate lumii cum este Curtea de Argeş cu adevărat cu ocazia acestui trist eveniment", a spus acesta, exprimându-şi dorinţa ca oaspeţii să aibă parte de clipe minunate în micul Oraş Regal, dar să nu uite vreo clipă să-şi amintească de cea care a plecat recent la ceruri.
Acad. Gheorghe Păun a anunţat totodată pentru partea a doua a zilei şi lansarea cărţii "Moisil 110", dată fiind şi prezenţa în sală a lui Tudor Bălănescu, unul din coautorii care semnează lucrarea. De asemenea, s-a vorbit şi despre lansarea cărţii "Istoria din noi. Timpuri crude, timpuri duioase", de Constanţa Vaida şi Dragoş Vaida. Cuvântul i-a fost dat apoi acad. Nicolae Dabija, care a vorbit cu o ardoare emoţionantă despre mult dorita unire a mamei România cu fiica ei pierdută, Basarabia. În acest context, a relatat despre Congresul pro-unire pe care l-a condus la 27 martie 2016, la Chişinău, la care au participat peste 1.725 delegaţi din întreaga Republica Moldova, toţi votând pentru unire, cu gândul la "România mare a culturii". "Trebuie să se vorbească despre problema Basarabiei, pentru că am impresia că în Europa nu se ştie sau nu se vrea să se ştie despre aceasta", a spus invitatul, sugerând un pas premergător unirii definitive, de tranziţie: statul comun România-Rep. Moldova, cu două capitale, două guverne, doi preşedinţi, două parlamente, care treptat să devină unul singur. De asemenea, s-a propus şi formarea unei comisii de unificare, numite Sfatul Ţării, iar un prim lucru care s-ar dori ar fi pensiile comune, fiindcă - acesta este adevărul! - românii de peste Prut sunt săraci. S-a spus că salariile sunt de cinci ori mai mici decât cele din România şi de douăzeci de ori mai mici decât în U.E., iar acest lucru dă de gândit oamenilor care trăiesc acolo. O altă problemă amintită a fost aceea a Transnistriei, sugerându-se un schimb de teritorii cu Ucraina. De asemenea, s-a vorbit şi de situaţia trecerii graniţelor în/dinspre Rep. Moldova, precum şi de posibilitatea integrării în U.E., odată ce va fi unită cu România. În ultimă instanţă, s-a discutat despre evitarea unui posibil viitor gulag care să vină din partea Rusiei, pentru că oricând s-ar putea naşte un nou Stalin. În fine, pentru a reveni la subiectul întâlnirii, acad. Păun a menţionat că, în istoria noastră, unirile au fost făcute mai întâi cultural, în cuget şi simţiri, amintind că înainte de Mica Unire începuse a se câta "Hora Unirii" sau că şi Eminescu a pledat pentru Transilvania cu decenii înainte de Unire, dar şi pentru Basarabia - "pământ românesc samavolnic răpit".
Premii
Venit din Serbia, scriitorul şi publicistul Florian Copcea a oferit în numele Fundaţiei Culturale "Lumina" două premii "Eminescu" - ce au constat în diplome şi medalii - pentru cei doi academicieni cu mare greutate pentru cultura română, Gheorghe Păun şi Nicolae Dabija, după care a urmat un intermezzo muzical oferit de naistul Vasile Iovu, care a colaborat cu însuşi marele Gheorghe Zamfir. Printre melodiile interpretate cu mult har s-au numărat - spre deliciul publicului - câteva piese munteneşti, un colaj de Nicolae Sulac şi "Păstorul singuratic" - "The Lonely Shepherd".
Singurul doctor în epigramistică din România, jurnalista Elis Râpeanu, a încântat invitaţii cu mai multe epigrame (printre care şi două madrigaluri) cu totul savuroase, la care s-au adăugat şi cele de mai târziu ale Passionariei Stoicescu, astfel că publicul prezent în sală a avut întemeiate motive să râdă cu poftă. Actriţa Ninela Caramfir a intrepretat într-un mod cu totul emoţionant, în memoria Reginei Ana, o rugăciune formată dintr-un colaj de versuri de Lucian Blaga. Paula Romanescu, prezentată ca fiind o doamnă ce trăieşte în patru lumi - cea reală şi cea poiezească, cea română şi cea franţuzească - a interpretat cu într-un mod pătrunzător trei poezii ale unor autori români pe care i-a tradus într-o antologie în limba franceză: Spiridon Popescu, Ion Horea şi Marin Sorescu. Pentru a face puţină lumină legat de trecutul poporului român - mai precis, o scurtă rezumare a cauzelor care au condus la separarea Basarabiei de România, istoricul Vlad Mischevca a ţinut o prelegere în care a vorbit despre Războaiele Ruso -Turce din 1812. Doina Lavric-Parghel a desfătat inimile celor prezenţi la întrunire cu melodii din Moldova de Sus, interpretate într-un stil cu totul original, vocal şi la cobză, după care prof. dr. Pavel Chirilă - unul dintre cele mai respectate nume ale medicinei româneşti - a făcut, la rându-i, o scurtă prezentare a cărţii-eveniment "Cumpăna României", scrisă de Călin Georgescu şi a cărei prefaţă o semnează domnia sa. Aceasta este o carte care se prezintă ca un proiect de ţară şi totodată un program de guvernare cu soluţii, care ar putea fi un manual veritabil al unor viitori oameni politici de caracter. A urmat apoi vernisajul expoziţiei cu explozie de culoare a prezentatoarei TV Gutiera Prodan, unde au putut fi admirate tablouri lucrate anume pentru a fi o încântare pentru ochi şi o relaxare pentru suflet.
Salon de carte
Partea a doua a întâlnirii s-a desfăşurat în Sala de Consiliu a Primăriei şi a constat într-un micro salon de carte destul de stufos, coordonat tot de acad. Gheorghe Păun. Oaspeţii au ascultat cu răbdare prezentarea a peste 22 de titluri de cărţi şi reviste ale unor scriitori români şi basarabeni, printre care Eliza Roha, Aureliu Goci, Iuliana Paloda-Popescu, Maria Calciu, Marina Costa, Ion C. Ştefan, Gheorghe Păun, Passionaria Stoicescu şi alţii. Prezentările au fost succinte, dar cei care le-au susţinut au avut în vedere să aducă înaintea publicului chintesenţa fiecărei lucrări în parte, pentru a crea o idee generală asupra acestora şi - totodată - pentru a stârni pofta de citit în rândul invitaţilor.
