TABLETĂ DE SCRIITOR: COPARTICIPAREA CITITORULUI - TREAPTĂ SPRE ÎNŢELEGERE
Literatura a devenit demult un bun cultural de folosinţă populară, în dublu sens: din partea celui care o produce, ca element finalizat al muncii sale creatoare şi din partea cititorului, ca beneficiar al bucuriei roadelor acestei munci. Cei mai buni scriitori au mai mulţi cititori, între cele două părţi stabilindu-se un flux de comunicare sufletească în dublu sens. Coparticiparea cititorului la actul cultural de masă confirmă calitatea literaturii pe care acesta o preferă. Sunt scriitori care, de sute de ani, fac parte din topul afectiv al cititorilor. Numai că şi cititorii se diferenţiază pe vârste, categorii culturale, preocupări preferenţiale de lectură.
E greu, ca scriitor, să satisfaci aceste diferenţieri de vârstă şi gusturi - ceea ce a diversificat şi felul de a scrie şi a comunica în mod afectiv permanent cu cititorii. Marii scriitori îşi formează cititorii lor, le captează gustul artistic, îi orientează estetic şi filosofic. Ajunşi aici, cititorii înşişi devin nişte specialişti diferenţiaţi, prin preferinţele şi orientărilor lor culturale. Înţelegerea tinde spre o treaptă superioară, prin coparticiparea cititorilor la alegerea tematicii preferate şi la găsirea celui mai eficient mod de abordare.
Oricare dintre scriitori poate deveni cititorul altui creator; în acest caz, coparticiparea nu se mai realizează pe orizontal, ci pe vertical, toţi fiind maeştri şi dorind să depăşească alţi maeştri. Comunicarea între unii şi alţii este necesară, de cele mai multe ori, cu o singură condiţie: ca influenţa să fie externă, sub formă de sugestie - iar miezul interior al creaţiei propriu-zise să exprime doar originalitatea celui care scrie.
