"Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman": istoria unui monument încă învăluit în mister
Ziua Înălţării Sfintei Cruci a fost pentru Paul Adrian Cristescu cea mai potrivită pentru lansarea cărţii la care lucrează încă din anul 2014, de când a aflat că misterioasa, dar impozanta Cruce a Eroilor de pe Caraiman a fost inclusă în Guiness Book of Records. Monumentul, ridicat pe munte la iniţiativa Regelui Ferdinand I şi a mult iubitei Regine Maria, este învăluit într-o taină ce pare de nepătruns. Asta pentru că, din cele mărturisite de autorul argeşean, în urma cercetărilor pe care le-a făcut pentru a scrie cartea "Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman", a descoperit că în arhive şi în presa vremii există incredibil de puţine informaţii despre construirea şi înălţarea crucii pe munte. Evenimentul de lansare a avut loc în Sala Mare a primăriei, care a fost arhiplină, şi a fost deschis cu o interpretare impresionantă a Corului Mănăstirii Argeşului a unui cântec creştin pe versurile lui Traian Dorz. Argeşeni iubitori de cultură, prieteni de-ai autorului, profesori, oameni politici şi mai mulţi elevi de liceu, cu toţii au venit să ia parte la acest moment cultural de o deosebită importanţă. Aceasta cu atât mai mult cu cât, din cele auzite, se pare că nu s-ar mai fi scris vreo altă carte despre monumentul de pe Caraiman până la această dată, deşi este vorba de cea mai înaltă structură metalică aflată pe munte din Europa.
Autorul îşi începe cartea despre acest "stejar de neclintit în bătaia vântului" prin descrierea drumurilor care duc spre cruce, dar şi a gândurilor care-l încearcă pe măsură ce înaintează pe acest traseu, până la cele de înaltă sfinţire şi recunoştinţă când ajunge lângă monument. Profund marcat după lectura lucrării lansate, prof. Cezar Bădescu a mărturisit: "Citind această carte, am descoperit în autor o personalitate complexă, un cercetător plin de răbdare şi pasiune, un folclorist şi un culegător de legende frumoase, un specialist în construcţii metalice prin amănuntele tehnice referitoare la asamblarea crucii. Dar mai ales un patriot care urmăreşte sensibilizarea cititorului pentru recunoştinţă faţă de jerfa soldaţilor pentru binele neamului şi realizarea acestui ideal - Marea Unire - dar şi a creştinului cunoscător al Bibliei."
Ştefan Dumitrache, managerul Muzeului Municipal, a apreciat la Paul Adrian Cristescu traseul pe care acesta l-a parcurs pentru a se documenta şi pe care l-a transcris cu foarte mare precizie în cartea sa, dovedind o muncă de adevărat profesionist, un curaj deosebit, un ochi analitic foarte bun şi o tenacitate ieşită din comun. Referitor la monumentul analizat de carte, Ştefan Dumitrache a concluzionat: "Românii au luptat 5 ani (1916-1921) în Marele Război pentru civilizaţiune, pentru că bolşevicii de la Răsărit şi de la Apus au încercat pe toate părţile să rupă ţara noastră, s-o fărâme în bucăţi mai mici, după interesele lor. Crucea de pe Caraiman era necesară ca simbol al unităţii naţionale, dar şi ca un simbol al ascensiunii poporului român prin jertfă. Pentru că România urma să cunoască în perioada interbelică cei mai frumoşi ani ai existenţei sale: anii de afirmare pe continent şi în lume, în care însemna ceva pe racla Europei şi în care conta în toate afacerile internaţionale."
Pentru părintele Ioan Cionca, deschiderea cărţii cu un capitol care tratează simbolistica sfintei cruci a reprezentat cel mai frumos început, pe care l-a citit cu mare luare aminte: "Am rămas profund surprins de competenţa analizei teologice a acestui om de profesie umanistă, dar care s-a dovedit prin acest studiu un valoros analist creştin al zilelor noastre. Este un mare cunoscător al religiei şi al simbolisticii creştine şi un aprig luptător şi neostenit alergător pentru ceea ce a avut, are şi trebuie să aibă întotdeauna neamul românesc - dragostea de glie."
Invitatul special al evenimentului a fost ing. Alexandru Dan Bartoc, preşedintele Fundaţiei "Bartoc", cel care a reuşit, după multă strădanie, să introducă în Cartea Recordurilor acest măreţ monument al eroilor români. Acesta a explicat că la baza construcţiei crucii au stat voluntariatul şi mult suflet din partea celor care au contribuit, veniţi din toată ţara. Din cercetările de la faţa locului, se pare că monumentul este bine ancorat în stâncă, iar acest lucru presupune o muncă titanică cu mijloacele de la acea vreme. Totodată, oaspetele le-a vorbit invitaţilor despre istoria construirii şi etapele consolidării acestui monument, dar mai ales despre întreaga muncă de documentare pentru introducerea monumentului în Cartea Recordurilor. Acesta a mai adăugat că în prezent se încearcă accesarea unor fonduri europene pentru restaurarea şi consolidarea Crucii de pe Caraiman, care speră să se facă până în 2018.
În încheiere, autorul a prezentat modul în care a lucrat şi şi-a canalizat toate energiile pentru realizarea acestei cărţi, precum şi etapele de cercetare şi documentare. Acesta mărturisit că, întrucât şi-a dat seama că nu există informaţii suficiente în arhive, a îndrăznit să apeleze la ing. Alexandru Dan Bartoc pentru a-i acorda un interviu, pe care ulterior l-a redat în carte. În fine, concluzia finală a fost aceea că, într-adevăr, evenimentul construirii şi ridicării crucii pe munte nu a fost mediatizat şi nici menţionat prin documente decât foarte vag, în câteva texte. Cauza se pare că ar fi fost aceea că gestul de comemorare a eroilor români printr-un astfel de simbol nu era privit cu ochi buni de conducătorii din umbră ai ţării de la acea vreme, care ar fi muşamalizat această activitate. De altfel, la ora actuală se cunoaşte o singură fotografie cu monumentul în construcţie, care prezintă crucea neterminată, fără braţe.
