Întâlnire literară sub semnul melancoliei bacoviene
Întâlnirea lunii septembrie din cadrul Cenaclului "Nicolae Velea" s-a desfăşurat într-o atmosferă în armonie cu vremea de afară, dacă ne gândim că una dintre personalităţile evocate a fost poetul simbolist al toamnei şi al ploii, George Bacovia. Alunecarea imaginară în universul liric bacovian a fost prilejuită de o garnitură de audiţii cu poetul recitând din propriile sale versuri, oferită de George Achim, colaboratorul Bibliotecii Municipale. Totodată, Marian Ghiţă, managerul instituţiei gazdă, a dat pe rând cuvântul participanţilor la întâlnirea culturală, începând cu prof. Daniel Dejanu. Acesta vorbit despre viaţa şi opera lui George Coşbuc, dată fiind ocazia celor 150 de ani de la naşterea poetului. Urmărindu-i cu mare atenţie firul vieţii, prof. Dejanu a punctat toate lucrurile esenţiale din biografie, de la naştere şi până la moarte, care meritau amintite şi întipărite pentru totdeauna în memoria colectivă. Elemente deosebite din opera lui Coşbuc au fost abordate şi ilustrate cu declamări care au atins sufletele auditoriului.
Câteva poezii au fost recitate şi de prof. Aurelia Corbeanu, care l-a îndrăgit atât de mult pe poet încât lucrarea sa de licenţă a avut ca temă de cercetare ideea că poezia lui George Coşbuc se constituie ca o epopee a satului românesc. Aspecte din viaţa poetului ţărănimii a prezentat şi George Cîrstea, după care prof. Elena Eşanu-Şerbănescu a dat citire unor păreri critice scrise de-a lungul timpului despre opera lui Bacovia de către renumiţi critici şi oameni de Litere, cum ar fi Eugen Lovinescu, George Călinescu sau Ion Barbu. Acesta a amintit şi de câteva dintre particularităţile versurilor bacoviene, cum ar fi sinestezia, vagul, sugestia şi obsesia, acesta fiind un poet al extremelor, al albului şi al negrului, al violetului, cu o lume a poeziei sfâşietoare. Referitor la preferinţele sale, s-a spus că acesta utilizează mai toate instrumentele muzicale vechi, vetuste - cum ar fi clavierul, claveciunul, piculina, buciumul. "Muzică pentru el înseamnă un vals aproape interminabil în saloane imense", a explicat prof. Şerbănescu. Alte elemente de recuzită poetică bacoviană amintite au fost pustiul, morbidul, singurătatea, anotimpurile şi interferenţa dintre acestea şi claustrofobia. "Totuşi, cea mai dureroasă şi mai gravă dintre toate stările sufleteşti pe care le exprimă poezia sa ar fi dezagregarea materiei", a adăugat aceasta.
Parfum de vers bacovian a fost răspândit şi de prof. Florica Popa, care a cântat melodia pe versurile poeziei "Decembre". Poezii din creaţia proprie în ton cu cele ale lui George Bacovia au fost citite de biologul Constanţa Ioniţă, după care prof. Nicolae Moisescu a prezentat din punct de vedere istorico-politic viaţa lui Mihail Kogălniceanu, un om de literatură desăvârşit, dar şi o mare personalitate a istoriei, numele lui fiind prezent în toate momentele cruciale ale vremii. S-a vorbit despre contribuţia sa la Unire, dar nu a fost trecută cu vederea nici remarcabilul aport al acestuia la Divanul şi Adunările Ad hoc din Moldova.
Itinerarul literar a fost încheiat de prof. Constantin Voiculescu. Acesta a lansat câteva concluzii despre personalitatea poetului Coşbuc, "suflet din sufletul neamului" şi veritabil traducător din sanscrită, latină, greacă şi italiană. Totodată, prof. Voiculescu a ţinut să menţioneze alţi doi scriitori importanţi născuţi în luna septembrie: Nicolae Filimon, autor al primului roman realist românesc - "Ciocoii vechi şi noi" şi Ion Agârbiceanu, autor al remarcabilului roman "Arhanghelii", despre viaţa unor români ardeleni care trăiesc în jurul unei mine de aur din Munţii Apuseni. Prof. Voiculescu nu a vrut să încheie fără a aminti că tot în luna septembrie a decedat o mare personalitate a ţării, revoluţionarul paşoptist Avram Iancu, care în anul 1849 a comandat armata românilor transilvăneni (Ţara Moţilor) - aliată cu armata austriacă - împotriva trupelor revoluţionare ungare conduse de Lajos Kossuth.
