Mircea Băduţ, un povestaş veritabil!
Zilele trecute, autorul de origine vâlceană Mircea Băduţ şi-a lansat la Biblioteca Municipală volumul de proză scurtă intitulat "Ficţiuni secunde". Primit cu deosebită simpatie în mijlocul membrilor Cenaclului literar local "Nicolae Velea", acesta şi-a prezentat cartea ca fiind o sumă de experimente literare. Deşi este specializat în electrotehnică, pe lângă cele 11 cărţi tehnice de informatică aplicată, autorul a cochetat şi cu beletristica, având în palmares 5 cărţi de proză scurtă ficţională, proză eseistică de nuanţă filosofică, psihologică şi antropologică. Volumul adus în discuţie este o continuare a altor două care au apărut anterior - "Întoarcerea fratelui risipitor" (2014) şi "DonQuijotisme AntropoLexice" (2015), dar care include numai proza ficţională, fără eseuri. Totodată, au fost reluate din cărţile publicate anterior mai multe "piese de rezistenţă" - după cum le-a numit autorul, dintre care mai grăitoare sunt cele două două reinterpretări mitice, una a baladei Meşterului Manole şi una a "Mioriţei".
Despre cartea lui Mircea Băduţ a vorbit prof. Florica Popa, care şi-a prezentat o primă impresie asupra volumului. Acesta a văzut în autor un real potenţial, iar textul în sine i s-a părut captivant şi meticulos lucrat. "Se observă la Mircea Băduţ o rătăcire sub semnul ordinii şi a disciplinei, cu o latură controlată, care duce la domeniul ştiinţific pe care îl reprezintă, dar şi cu acea latură necontrolată, care îl transformă într-un povestaş. Ca şi Don Quijote, el filtrează realitatea prin propria sa subiectivitate, care la un moment dat este puternic amprentată de eul personal. Autorul poate să subiectivizeze chiar adevărurile obiective", a spus aceasta. La rândul său, Mircea Băduţ a făcut câteva dezvăluiri legate de modul în care a conceput această carte, dar şi din culisele celorlalte volume publicate. Referitor la propunerea sa de ficţiune, el a explicat: "Dintre aceste interpretări speculativ antropologice de legende şi mituri populare, prima legendă mi-a inspirat două poveşti, una dedicată lui Manole şi cealaltă Anei. Dimensiunea lor a fost precum o călătorie în timp, însă trăind nu doar epopeea, ci şi detaliile vieţilor lor."
