TABLETĂ DE SCRIITOR - ZIDUL DE PROTECŢIE AL PRUDENŢEI, NEVĂZUT, DINTRE NOI
Prudenţa pare uneori ca un zid iluzoriu, care ne apără de impulsurile externe nefavorabile, într-un sens pozitiv. Dar prin aceasta nu s-a înţeles niciodată că nu am mai fi ai noştri, fie prin înconjurare, fie prin retragere, dar nici că ne-am abandona colectivităţii. Fiindcă şi pentru un om normal, sociabil, există un câmp de individualizare, de retragere, în care să fie doar el cu sine însuşi.
Despre acest proces al îmbinării între individualism cu activitatea în slujba societăţii vreau să scriu. Zidul de protecţie este imaginar, dar necesar pentru elaborarea unor opere de creaţie, ori a unor studii ştiinţifice temeinice - adică acel răgaz pentru un timp mai îndelungat, ca să studiem şi să elaborăm creativ, în linişte, pe care fiecare om dotat şi-l ia din când în când.
Ne-am mai putea gândi şi la un alt aspect, observând, în ultima perioadă de timp, dezamăgirea fiecăruia dintre noi, mai ales a celor care îşi dedică viaţa unor mari creaţii: e vorba uneori de agresivitatea societăţii asupra individului, de acea agresivitate manifestată prin zgomot şi respingere a valorilor reale, totodată cu promovarea nulităţilor şi fanfaronilor, deturnătoare de la scopul tău iniţial, tendinţa de a te atrage în gaşcă, partide cu orientări contradictorii sau formaţii politice agresive, încercarea de a te determina să trăieşti în gol, sau mai mult pentru alţii, decât pentru tine - mai bine zis: să trăieşti oficial, în public, în stradă şi în devălmăşie socială.
În aceste cazuri, zidul de protecţie din jurul nostru este necesar - cel puţin pentru apărarea elitelor sociale de excepţie. Nu-i vorba de-o izolare a omului în sine, neeficientă, ci de retragerea tactică, atunci când ceea ce se întâmplă în jurul tău îţi dăunează. Altfel spus, nu te retragi din societate, ci opreşti societatea agresivă să te incomodeze, năvălind nechemată peste tine...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
