Nonagenarele Corului din Galeş şi tradiţiile de Crăciun
Manifestarea cultural-artistică, aflată la cea de-a XIV-a ediţie, s-a desfăşurat pe scena Căminului Cultural din Galeş-Argeş, în cea de a doua zi de Crăciun 2016. Primii fulgi căzuţi în dimineaţa zilei au umplut de bucurie inimile copiilor care tocmai se pregăteau să urce pe scenă. Bucuria nu a durat mult, pentru că razele blânde ale soarelui şi-au făcut din nou apariţia...
În faţa căminului cultural - grupuri de copii îmbrăcaţi în costume populare, însoţiţi de părinţi, de asemenea în haine de sărbătoare, gata să intre în sala de spectacole gătită special pentru o zi de mare sărbătoare pentru întregul sat. O sală spaţioasă, încălzită cu lemne de fag în sobe de teracotă, cu un brad frumos împodobit chiar de copii ajutaţi de părinţi, sub brad cadourile aduse de Moş Crăciun (destul de darnic în acest an), scena aranjată asemenea unui interior de casă găleşeană...
Luminile se sting uşor, cortina se ridică... şi toţi cei prezenţi (colindători şi spectatori) intonează: "O, ce veste minunată..." Pe scenă apare un flăcău, în costum popular şi rosteşte: Cântaţi Domnului tot pământul şi vă bucuraţi! Lângă brad, pr. paroh Nicolae Eftimie, cu o voce caldă, continuă: "Serbarea tradiţională din a doua zi de Crăciun, pe care tocmai suntem gata să o începem, este un bun prilej pentru a ne reaminti, fie şi numai în puţine cuvinte, despre evenimentele culturale ale satului nostru din anii care au trecut. Încă din 1936, în sat exista un cor bisericesc, compus din 31 de fete, condus de pr. Marin Dana. Un gând frumos, de admiraţie, pentru cele cinci membre fondatoare ale Corului de fete din 1936, aflate încă în viaţă: Filofteia Stan (92 ani), Monahia Taisia Bârdici (90 ani), Maria Cerbureanu şi Paraschiva Stroe (89 ani) şi Varvara Bârdici (88 ani). Instructorul Formaţiei de dansuri populare locale, în 1939, a fost bătrânul Nicolae Gr. Danciu. Până în 1964, când s-au împlinit 25 de ani de activitate neîntreruptă, cele două formaţii au primit: 4 premii I; 2 premii II şi un premiu III, dar şi Diploma de onoare. În decembrie 1989, la sărbătorirea celor 50 de ani de activitate neîntreruptă, palmaresul celor două formaţii era mai bogat cu încă: 9 premii I; 5 premii II; 1 premiu III; 2 premii IV, la care se adăugau Diploma şi Trofeul Festivalului coral interjudeţean <<D.G. Kiriac>> - Piteşti şi 6 diplome de onoare. Dirijorii formaţiei corale au fost: pr. Theodor Manda, prof. Gelu Ciuculescu şi Toma Badea. Ansamblul de fluieraşi şi cavalişti înfiinţat în 1965 a acompaniat Corul de femei pe scena Teatrului C.C.S. din Bucureşti, în finala celui de-al VIII-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, 3 decembrie 1967. Dirijor: pr. Theodor Manda".
Pe scenă urcă, în aplauzele spectatorilor, primul grup de colindători de la şcoala gimnazială din comuna vecină - Corbi, în straie specifice obârşiei lor ardeleneşti, condus de prof. Simona Anghel. Cu aceeaşi bucurie sunt întâmpinaţi şi colindătorii şcolii gimnaziale din sat, îmbrăcaţi în frumosul port local şi încălţaţi pilduitor şi frumos cu opincuţe legate uniform cu nojiţe, grup dirijat de prof. Graţian Bădescu. Formaţia de ţiteraşi, instruită de Constantin V. Vasile, participantă la Festivalul internaţional de muzică instrumentală de la San Remo (Italia, 17-21.IV.2013) a interpretat colinde, cântece şi jocuri populare, răsplătite cu aplauze de spectatori.
Un moment mult aşteptat: corul sătesc dirijat de pr. Nicolae Eftimie a interpretat un buchet de cântece de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează - mai des sau mai rar auzite - printre care două aparţin în exclusivitate satului nostru: "Doru-mi-i de Tine, Doamne" - versurile regretatului Mihai Bârdici, muzica pr. Nicolae Eftimie şi "Iată, vin colindători" - colind al fetelor din 1936, "Moş Crăciun" de Florin Isar şi "În seara de Sfântul Vasile", în primă audiţie.
Şi îi şedea aşa de bine părintelui când dirija corul sătesc format din tineri şi adulţi, cu gesturi potolite, mai mult cu privirea decât cu mişcarea şi mă gândeam: "Câtă bucurie pentru noi că avem un asemenea cor! Un sat în care nu se cântă este un sat trist, după cum tristă este şi casa în care nu se cântă. Cântarea îl face pe om mai bun, mai curat, mai deosebit..."
Pe scenă urcă apoi, cu paşi timizi, o şcolăriţă într-un superb costumaş popular, pe nume Ruxandra Ungureanu, câştigătoarea mai multor concursuri la nivel judeţean. Cu vocea-i plăcută, ne-a cântat un colind potrivit momentului. Ansamblul folcloric Datina păstorilor a deschis partea a doua a programului cu "Munte, munte, brad frumos!", dirijor, pr. Victor Eftimie. Momentul surpriză al serbării: melodii populare interpretate de cea mai tânără formaţie de fluieraşi a satului, alcătuită numai din elevi ai claselor primare, instruită de Constantin V. Vasile! Serbarea populară de Crăciun s-a încheiat cu o suită de dansuri populare locale instruită de Ion Gh. Ionescu. Toţi cei prezenţi au cântat:"Întru mulţi ani această zi!" La invitaţia pr. Victor Eftimie, cei prezenţi au trecut pragul Muzeului Etnografic al satului, muzeu care anul acesta a împlinit 40 de ani de la inaugurare. Faptul că într-un sat românesc de munte există un muzeu etnografic este o dovadă de vrednicie a sătenilor, o dovadă de respect pentru trecut şi de grijă pentru viitor!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
