Femeia - eterna poveste...
Un amalgam de spirit vădit mefistofelic, remodelat din gânduri articulate clar pe tema: "Ce-i femeia ?” panseurile-mi par un lanţ de atribute eterico-isteric:
Femeia-i un miracol sacru, conglomerat de mult nimic,
o rimă, din eternitate, pentru bărbaţi… E un tipic
de maniere indigeste, când se dezlănţuie plenar,
redevenind neşlefuită, genealogic şi gregar,
maimuţărind feminitatea ca o iluzie abjectă,
un soi de perlă rătăcită pe-un gât demonic de cochetă.
E, în istoria gândirii, pe treptele cuprinse-n noi:
Durere pururea prezentă (1), Rău agreabil în nevoi (2),
Furtuna cea domesticită (3), Pumnal de fier prea ascuţit
ce taie gâtul unui soţ (4) de alte "isme" ispitit,
O masă pentru zei gătită de diavoli (5) - crede, doct, Shakespeare,
O floare ce abia deschisă se ofileşte-n trandafir (6);
Un trandafir ceresc (7) în viaţa lui Schiller, evident, terestră,
O fiinţă şubredă (8) cu mofturi, pentru iluzii, indigestă;
O fiinţă ce-ntruneşte-n sine: amor, tandreţe şi blândeţă (9);
Lumina sufletului (10) unui alt Don Quijotte de esenţă;
Un rai al ochilor (11) - în ochii lui Manuel de Santa Cruz;
Copil mai măricel (12) e pentru un de Trueba cam confuz;
Făptură-ncântătoare, plină de tainele ameţitoare (13),
iar Pentru omenire însăşi, întâia ei învăţătoare (14);
Un gând dansând (15) şi, poate, Obiect seducător, funest -
pe care Rousseau recunoaşte: eu îl ador şi îl detest! (16);
O sclavă - căreia Balzac îi dă un loc pe orice tron (17);
Un măr de ceartă (18) - Eminescu o intuieşte, pentru om;
Produsul unui os în plus (19) afirmă plastic Bossuet;
Alcătuire din tentaţii (20) îl completează France... Mai e
Un taler de argint - la Goethe - pe care pui mere de aur (21);
Ediţie de lux umană (22), Cetate pentru un matur (23);
O apă proaspătă de moarte, o apă-adâncă ce îneacă (24);
Otravă care te omoară, medicament care te seacă (25);
Ea - pentru Eminescu - este, ca lumea tuturor, o şcoală
unde înveţi numai durere, şi înjosire, şi spoială (26),
O sobă-n marmură-mbrăcată (27)... Femeia viselor mai e
O creatură-nşelătoare (28) (E Stan Păţitu' - Beaumarchais?)
O ocupaţie de-o clipă (29), O milă dulce 30, la Rimbaud.
O portocală, fiindcă are acelaşi înveliş, dar o
diversitate evidentă de gusturi care mai de care (31)
după Malherbe, pare O mare a naufragiilor fatale (32);
Decor domestic (33) - o afirmă preaştiutoare Cazimir...
Realitate ca războiul (34), Religie (35)... E inutil
să descifrezi, în gânduri nude, femeia îmbrăcată-n ele
- că stau şi mă întreb, adesea, dac-ar mai fi ceva de spus
şi cât de-adevărat îmi pare, pentru final, proverbul rus:
Când toate fetele sunt bune, de ce se nasc neveste rele?...
... Există, oare, o fiică-a Evei să nu confirme-aşa modele?!...
Un guru tibetan conchide, stârnind, printre confraţi, furtuna:
Dac-o femeie ar fi bună, şi Dumnezeu ar ţine una!...
# 1-3 - Meandru # 4 - proverb asiro-babilonian # 5, 6 - Shakespeare # 7, 8 - Schiller # 9 - Consience # 10 - Cervantes # 11 - Manuel de Santa Cruz # 12 - de Trueba # 13 - Campoamor # 14 - Hippel # 15 - J. Prevert # 16 - Rousseau # 17 - Balzac # 18 - Eminescu # 19 - Bossuet # 20 - France # 21 - Goethe # 22 - Saphir # 23 - proverb kurd # 24 - proverb african # 25 - von Schönaich # 26 - Eminescu # 27 - Balzac # 28 - Beaumarchais # 29 - A. de Musset # 30 - Rimbaud # 31 - proverb malgaş # 32 - Malherbe # 33 - Cazimir # 34 - Larbaud # 35 - Michelet.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
