"PRO VERDE", expoziţie în opoziţie, la Albeştii de Argeş
Duminică s-a desfăşurat la Albeşti vernisajul unei "expoziţii cu poziţie", definită a fi şi în opoziţie cu jefuitorii aurului verde al codrilor noştri. Sau, cel puţin aşa cum a fost prezentat evenimentul cultural de către autor, pictorul argeşean Cornel Cîrstea. Iar caracterizarea a fost foarte inspirată, deoarece s-au putut admira lucrări deosebite ale copiilor care activează în Cercul de Artă ATLAS ART coordonat de acesta. "Poziţia" exprimată de lucrări este una hotărâtă împotriva măcelului din pădurile mioritice. "E mult prea mult defrişarea a 3 ha de pădure pe oră în această ţară! Am putea accepta asta dacă România şi-ar taia pădurile, chiar aşa, la ras, pentru o cauză a ei şi pe un câştig care să se regăsească în viaţa cetăţeanului român, adică în sănătate, în educaţie, în cercetare, în hrană, în dezvoltare şi conservare de patrimoniu. Sunt doar câteva enumerate dar, cu siguranţă, sunt nevoile mult mai multe. Planul nostru a fost următorul: mergem în urma tăierilor şi adunăm sau salvăm surcelele şi rădăcinile rămase şi, fără a ne duce în instalaţie sau sculptură, să lasăm materia nobilă, lemnul, să ne vorbească despre propria-i dramă". Acesta a fost mesajul transmis de către pictorul Cîrstea, recepţionat foarte corect nu numai de către ucenicii săi, dar şi de către asistenţa destul de numeroasă şi de calitate.
Valorificarea unor mituri străvechi
Ideea care stă la baza conceptului lansat de mentorul micilor sculptori este aceea de a face artă, piese de excepţie din resturi lemnoase, de dimensiuni reduse (adică mărimea lor este direct proporţională cu vârsta membrilor Cercului de artă ATLAS ART, încadrată între 7 şi 13 ani), intervenind atât cât să ajute natura, exploatând vizual impresia pe care o lasă forma, volumetria lemnului, vechimea şi culoarea naturală, totul pentru a transmite un mesaj clar oamenilor maturi. Alături le-au fost pentru încurajare şi câţiva artişti sau studenţi aflaţi în ultimii ani de facultate, adică cei care începând cu anul 2000 au format şi reprezentat Cercul de pictură ANTEU de la Mioveni, înfiinţat atunci de acelaşi Cornel Cîrstea. Printre aceştia s-au numărat: Ileana Maria Vasile - pictor, Alexandru Jean Costache, student la Facutatea de Arhitectură "Ion Mincu", Denisa Ionescu, elevă în clasa a XII-a şi Bianca Abrudean, din clasa a X-a, ambele de la Liceul de Artă "Dinu Lipatti" din Piteşti, Gabriel Ungureanu, Maria Fărcăşan, Alexandru Mihail Nică, Livia şi Laura Greaca şi Ramona Ursache, cu toţii studenţi la UNARTE -Bucureşti, precum şi arhitecţii Silvia Elena Ilie şi Alexandra Raluca Bădescu. "Există o legătură strânsă între denumirea celor două cercuri înfiinţate de mine, respectiv ANTEU şi ATLAS. Aceasta vine ca urmare a lecturilor mele din puştănie, despre cei doi zei şi renaşterea din propria-i cenuşă a păsării Phoenix. Aidoma interesului pentru cultură, dacă vreţi, în mediul rural, în rândul tinerilor", ne-a declarat Cornel Cîrstea.
În ceea ce priveşte conceptul de lucru, se poate vorbi despre munca din umbră, dialogul individual şi în echipă, pentru încurajarea instinctului artistic şi simţului pentru frumos, "încurajarea nebuniei ascunse în mintea curată, nealterată de interese a puiului de om, biciuirea inteligenţei şi ieşirea din tiparul <<ce se face şi ce nu se face>>". S-a urmărit exploatarea la maxim a ceea ce ne-a lăsat natura, dar şi exploatarea ingeniozităţii copilului fără a transforma materia lemnoasă şi fără a duce conceptul spre meseria stereotipă. Cu alte cuvinte, prin intervenţie minimă asupra materiei prime, s-a dorit să se ajungă la creaţie şi improvizaţie artistică spontană, dar exprimată la nivel maxim. "Intenţionăm în câteva săptămâni să facem o întâlnire şi la Braşov a expoziţiei cu alpiniştii de top ai României şi cu montaniarzii din ţară şi apoi la Muzeul Satului, din Bucureşti, în aşa fel încât în luna mai să revenim la Curtea de Argeş", a mai spus acesta.
Artă cu tendinţă nobilă
La expoziţia de duminică s-au putut admira nu mai puţin de 90 de lucrări unicat. Astfel, de la Brăteşti au expus Cătălina Ilie, Gabriela Savu şi Alex Sorescu. De la Albeştii de Argeş au lucrat Mara Mircu, Antonia Hulea, Daria Ursu, Cristiana Duţă, Ilinca Duţă, Romina Bănicioiu, Ana Maria şi Pavel Sebastian Floarea, Nicole Scarlat, Ana Paşcu, Alexandra Bătărigă, Maria Mariuţ (Valea Iaşului), Adrian şi Maria Grancea. În fine, de la Piteşti au participat Irina Ştefan, Sarah Gherghina, Timotei, Marcel, Maria şi Ioana Comăneci, Andreea Stan, Oana Stroe, Ştefania Ghiţă, Petruţ Cincă, Ştefan Tudor şi Ştefan Burnei, Toni şi Alisa Uţă. Cam aceştia ar fi viitorii artişti profesionişti ai zonei noastre.
La vernisaj s-au remarcat prezenţe notabile: autorităţile locale, în frunte cu primarul Gabriel Popa, viceprimarul Nicolae Scarlat, directorul Şcolii Albeştii de Argeş, prof. Claudia Lifoe şi profesori din cadrul şcolii amintite - în calitate de gazde primitoare, doi dintre fondatorii Asociaţiei Filială Artă Plastică Religioasă şi Restaurare a U.A.P. din România - maestrul Nicolae Sava, expert UNESCO, profesor universitar, pictor şi restaurator şi la fel de galonatul fost preşedinte al asociaţiei menţionate, Nicolae Gheorghe-Jack - precum şi importanţi pictori şi restauratori, precum dr. Irina Sava şi Eduard Stoenică. Lor li s-au adăugat actualul preşedinte al Asociaţiei Filială Artă Plastică Religioasă şi Restaurare a U.A.P. din România, pictorul Cristian Olteanu, istoricul şi pictorul Claudiu Victor Gheorgiu - senior-editor al Agenţiei de ştiri Intel News şi al "Jurnalului Bucureştiului", Ştefan Dumitrache, managerul Muzeului Municipal Curtea de Argeş, pictorul şi preotul Cristian Dragomirescu, liderul de sindicat din învăţământul argeşean Petruţa Bărbieru, prezentă în nume personal, dar şi ca reprezentant al inspectorului general Dumitru Tudosoiu, Elena Niţă, preşedintele Asociaţiei AMA Piteşti, pofesorul de pian Diana Cîrstea, prezentă inclusiv la fenomen şi organizare, directorul adjunct de la Şcoala Gimnazială "Mircea cel Bătrân", prof. Aurelia Cîrstea, ing. Nicolae Comăneci, Valeriu Claudiu Ştefan, fondatorul Agenţiei de Turism "Velmar Dreams". Toţi participanţii au apreciat iniţiativa şi talentul pus de micuţii artişti în acest concept de artă cu tendinţă de-a dreptul nobilă, deoarece pădurile şi lemnul fac parte integrantă din istoria acestui popor, iar civilizaţia românească a lemnului a fost şi rămâne un element decisiv de identitate naţională. Pentru a o păstra, trebuie să ne apărăm codrii de lăcomia cariilor străine servite de cozile de topor autohtone. Cooptarea tinerilor în prima linie de apărare încă de la vârsta copilăriei ne dă tuturor dreptul de a spera. Concluzionând, iniţiativa pictorului argeşean Cornel Cîrstea este una care trebuie nu numai respectată, dar şi sprijinită de spiritele lucide!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
