Despre adevăratele bunuri ale omului
Mari înţelepţi ai lumii - filozofi şi psihologi, scriitori şi oameni de ştiinţă, de la antici la moderni, au arătat că adevăratele bunuri ale omului sunt sănătatea fizică şi mintală, aptitudinile şi talentul, voinţa şi caracterul, buna înţelegere în familie şi în societate, libertatea, cinstea şi deprinderea de a munci. La acestea se adaugă cumpătarea, chibzuinţa şi simţul economisirii. Opusul acestora sunt: necinstea, lăcomia, minciuna, ipocrizia, lenea şi avariţia. Marele pictor şi gravor german Otto Dix (1891-1969) - reprezentant de seamă al expresionismului în pictură - a realizat celebra pictură intitulată "Cele şapte păcate capitale", înfăţişându-le prin figuri umane deosebit de sugestive. Acestea sunt: lăcomia, mânia, lenea, trufia, invidia, avariţia şi desfrâul. Înţelepţii ne învaţă că cinstea se obţine cu multă trudă, se dobândeşte prin educaţie şi opţiune proprie, în corelaţie cu alte virtuţi ale omului, cum sunt: onestitatea, respectul şi stima faţă de oameni, corectitudinea şi generozitatea. Cinstea se poate dobândi şi prin înlăturarea tentaţiilor de tot felul, prin a te mulţumi cu ce-ai realizat prin muncă şi prin mijloace legale şi etice. "Ferice de cel care nu tânjeşte după ce nu are" - spunea filozoful grec Epicur (341-270 î.Hr.), mai ales că averea, banii adunaţi pe căi necinstite aduc numai griji, teamă, izolare de prieteni. Evident, nu mă refer la averea dobândită prin mijloace cinstite, prin muncă proprie sau prin strădania membrilor familiei. Pentru mulţi lacomi de avere, bogăţia se exprimă în bani, despre care I. Slavici spunea că "închid şi deschid toate uşile" (romanul "Mara"), iar Balzac afirma că banul este "zeul căruia ne închinăm toţi". Amândoi se refereau la acelaşi tip de societate, o societate în care oamenii nu sunt îndrumaţi şi educaţi spre a-şi forma deprinderi de muncă, ci spre a-şi căuta "joburi" cât mai bine plătite şi uşoare. "Munca" - spunea Voltaire - "alungă din preajma noastră trei rele: sărăcia, viciul şi plictiseala". Cinstea, munca, hărnicia, generozitatea, cumpătarea se influenţează şi ajută la formarea unei conduite etice. Oamenii vor fi mai buni, vor trăi în linişte şi bună înţelegere dacă fiii lor sunt îndemnaţi să iubească cinstea, adevărul, munca şi frumosul.
Aş dori, stimaţi cititori, să citesc, să aud sau să văd în mass-media românească felul cum se face elogiul muncii şi al cinstei, nu numai al norocului, al ambiţiilor de tot felul, al câştigului şi mai ales al vedetismului cultivat până la ridicol. Să avem în vedere ce ne-au învăţat cultura şi civilizaţia, bine sintetizat în cugetările scriitorului francez Jean-Charles Nodier (1780-1844): "Rostul omului pe pământ e munca; datoria lui e cumpătarea; ... gloria lui e virtutea, iar răsplata lui e mulţumirea lăuntrică, pe care i-o dă un cuget împăcat". Ce bine ar fi să urmăm acest îndemn!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l acum şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
