Ritualul funerar la daco-geţi, în viziunea conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu
Miercuri, la Muzeul Municipal Curtea de Argeş a fost organizată o conferinţă despre civilizaţia geto-dacică şi imperiul roman, la care invitat special a fost conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu. De numele său este legată descoperirea de la Buridava - Ocnele Mari, care a dărâmat supoziţiile cu privire la felul în care dacii foloseau ritualul funerar. Dacă se credea că resturile cinerare erau depuse în locuri greu accesibile sau aruncate în apă, după săpăturile din situl Buridava există dovezi că mormintele făceau parte din ritualul funerar dacic. Acolo au fost identificate morminte în piatră sau cu structură din piatră, iar în interior au fost găsite resturi cinerare umane. Într-unul dintre morminte a fost găsit rhytonul, un vas conic, cu vârful curbat, în forma unui corn de animal, confecţionat în general din metal sau ceramică, databil din secolul I î.Hr. Este considerat unicat în România, iar în lume se mai poate găsi în patru mari muzee, la Londra, Roma, Berlin şi New York, iar de câţiva ani se găseşte şi în colecţia Muzeului Judeţean Vâlcea.
"Tema zilei de la Curtea de Argeş vine în continuarea altor conferinţe, desfăşurată săptămâna trecută - de exemplu - la Muzeul Naţional de Istorie şi acum ceva vreme la Piteşti sau Râmnicu Vâlcea. Conferinţa vine pentru că media în general, fie ea scrisă, online sau TV, a redescoperit brusc povestea dacilor şi unii au exacerbat cumva toată această civilizaţie. Cred şi nu este pentru prima dată când spun asta, că în spatele acestei euforii se află anumite interese, unele financiare, altele de altă natură, unele chiar politice, poate... Atunci se simte cumva nevoia să-i punem cumva în balanţă şi pe daci, şi pe romani şi să-i cântărim din perspectiva exclusiv ştiinţifică. Pentru perioada respectivă aveam două tipuri de izvoare: cele scrise, arhicunoscute, şi unde nimic nou nu mai apare, excepţie fiind vreun monument funerar sau un papir rătăcit pe undeva; în rest avem izvoarele arheologice, cele care de cele mai multe ori le citim din perspectiva experienţei pe care o au", a început discuţia despre tema conferinţei ţinute la Curtea de Argeş conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu.
Îndemnul său principal pentru publicul tânăr aflat în "Sala Basarab" de la muzeu a fost să studieze suplimentar şi să caute cât mai multe surse despre informaţiile care-l interesează. Pentru că - aşa cum ştim cu toţii - istoria este scrisă şi ea tot de oameni, care pot avea interpretări diferite. Dar descoperile arheologice sunt cele care vin în susţinerea unora sau contrazic alte surse de informare.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
