"Oedipe pe înţelesul tuturor"
"Îmi doresc ca <<Oedipe>> să fie înţeles prin elementele din interior folosite de compozitor - doine, balade, dansuri populare - şi nu doar prin complexitatea partiturii muzicale. Enescu spunea: <<Muzica unei opere este întocmai ca un giuvaer. Piatra preţioasă o constituie acţiunea, conflictul dramatic. Muzica este accesoriul esenţial, iar drama este principalul element. Călăuzit de acest principiu am scris Oedipe>>. Mi-a venit ideea de a prezenta <<Oedipe>> în limba română prin intermediul unor secvenţe muzicale explicate, observând că interacţiunea personajului principal cu auditoriul din ţara noastră este mai bună atunci când se înţelege acţiunea dramatică a lucrării. În plus, prezentarea prin prisma melosului popular face să ne putem apropia mai uşor de tragedia lirică enesciană". (Ştefan Ignat)
Ştefan Ignat este absolvent al Academiei de Muzică din Bucureşti, promoţia 1995. În perioada 1995-1998 a studiat la Universitatea Mozarteum din Salzburg, beneficiind de o bursă de studii din partea guvernului austriac, iar până în anul 1999 a fost solist al Teatrului de Stat din Salzburg (Austria). Din anul 1999 este prim-solist al Operei Naţionale Bucureşti, iar din anul 2010 este doctor în muzică. Printre distincţiile obţinute se numără Premiul III la Concursul "Voci verdiane" - Italia, 1997 şi premiul „Arte” pentru interpretarea rolului "Oedipe" din opera lui George Enescu în 2003. În anul 2006 a primit premiul revistei "Actualitatea muzicală" pentru realizarea celor patru producţii cu opera "Oedipe" de George Enescu. În anul 2011, Ştefan Ignat a fost desemnat cel mai bun solist de operă, iar în anul 2015 a colaborat cu Metropolitan Opera din New York la noua producţie de Othello (rolul lui Jago). A fost invitat la 6 ediţii consecutive să susţină rolul "Oedipe" în opera cu acelaşi nume de George Enescu. A interpretat rolul lui "Oedipe" în premierele operei de la Bucureşti (2003-2009-2011), Cagliari-Italia, Illinois-USA şi Iaşi. Conceptul de Concert-conferinţă a fost prezentat până în prezent la New York, Bucureşti (Muzeul Naţional "George Enescu", Casa Artelor, Opera Naţională), la Sinaia, Tescani, Craiova, Timişoara, Braşov, Constanţa, Oraviţa, Beiuş, Oradea, Cluj, Sibiu, Dorohoi.
Repertoriul său este variat. Dintre cele mai importante opere amintim: "Oedipe" din "Oedipe" de G. Enescu, "Wotan" - "Aurul Rinului" de R. Wagner, "Scarpia" - "Tosca" de G. Puccini, "Contele de Luna" - "Trubadurul", "Jago" - "Othello", "Nabucco" - "Nabucco", "Germont" - "Traviata", "Amonasro" - "Aida", de G. Verdi. La ediţia din anul 2013 a Festivalului Internaţional "George Enescu" a interpretat rolul "Jago" din opera "Othello" de G. Verdi, în noua producţie a Operei Naţionale Bucureşti, în regia Verei Nemirova şi sub bagheta lui Keri Lynn Wilson. Ca şi la ediţiile anterioare, a interpretat rolul titular din opera "Oedipe" de G. Enescu.
Soprana Marta Cristina Sandu a studiat la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, unde a obţinut diploma de licenţă şi de masterat. Şi-a aprofundat studiile la Londra, în cadrul Guildhall School of Music and Drama, cu soprana Nelly Miricioiu, până în anul 2011. A fost îndrumată în carieră de către soprana Luciana Serra, profesor de tehnică vocală la Accademia Teatro alla Scala din Milano, fiind invitată să susţină o serie de concerte în Italia. De asemenea, a fost invitată de soprana Marina Krilovici la Kefalonia Music Festival (Grecia), unde a urmat un masterclass şi a susţinut un concert în cadrul festivalului. Finalistă şi laureată a concursurilor "Marcello Giordani" (Taormina) şi "Hariclea Darclée" (Brăila), Marta Sandu susţine frecvent concerte în ţară şi în străinătate.
Ca solistă a Operei Naţionale Bucureşti, a debutat în roluri precum "Pamina" din "Die Zauberflöte" de W.A. Mozart (pentru care a obţinut Premiul Soprana Anului 2013, decernat la Gala Premiilor VIP), "Adina" din "L'elisir d'amore”" de G. Donizetti, "Oscar" din "Un ballo in maschera" de G. Verdi, "Gretel" din "Hänsel şi Gretel" de E. Humperdinck, "Susanna" din "Nunta lui Figaro" de W.A. Mozart, "Musetta" din "La Bohéme" de G. Puccini. A interpretat cu succes, în programul Operei Naţionale Bucureşti, roluri într-o serie de spectacole pentru copii.
De-a lungul timpului, după debutul său pe scenă în rolul "Sylvia" din opereta "Die Csardasfürstin" de E. Kálmán, la Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" din Bucureşti, a făcut parte din Ansamblul Profil, interpretând mai multe roluri în opere contemporane româneşti. În plus, a participat la prima înregistrare mondială a integralei liedurilor de George Enescu, coordonată de soprana Mariana Nicolescu şi la turneul promoţional pentru acest proiect, la Praga, Roma, Paris, în Japonia, la Aichi, Nagoya şi Tokyo şi în SUA, la New York.
Liana Mareş are dublă specializare - pian/clavecin - ca absolventă a Facultăţii de Interpretare Muzicală a Universităţii Bucureşti, clasa prof. univ. Veronica Gaspar (pian) şi clasa prof. univ. Ogneanca Lefterescu (clavecin). În anul 2011 a susţinut cursuri de prefecţionare la Teatro Alla Scala din Milano şi, în acelaşi an, i se atribuie un certificat de formator de artişti lirici, obţinut în cadrul proiectului finanţat din Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, implementat de Opera Naţională Bucureşti.
Din 1998 şi până în prezent este pianist corepetitor la Opera Naţională Bucureşti. A colaborat cu Filarmonica "George Enescu" din Bucureşti, Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" şi a susţinut recitaluri de pian la Ateneul Român, Sala Dalles, Muzeul Cotroceni, Muzeul Peleş etc. A întreprins, alături de Ansamblul Operei Naţionale Bucureşti, turnee în Franţa, Grecia şi Israel. A colaborat cu dirijori şi regizori renumiţi, printre care Cornel Trăilescu, Cristian Mandeal, Tiberiu Soare, Paul Curran, Stephen Barlow, Graham Vick. Pe parcursul anilor 2015-2016, Liana Mareş a participat, în calitate de pianist, la concertele din seria "De la Bach la Enescu" şi "Oedipe pe înţelesul tuturor", organizate de Muzeul Naţional "George Enescu" în diferite locaţii din ţară, în scopul promovării creaţiei enesciene în rândul iubitorilor de muzică.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
