A apărut încă un număr de colecţie al revistei "Curtea de la Argeş"!
Ediţia din această lună a lui Cuptor rotunjeşte la 80 cifra apariţiilor din cel de-al optulea an al existenţei prestigioasei reviste de cultură a zonei noastre. Ea a luat drumul abonaţilor care o aşteaptă cu sufletul la gură în ţară şi în străinătate. Apărută cu sprijinul Primăriei Municipiului Curtea de Argeş, prin intermediul Centrului de Cultură şi Arte "George Topîrceanu", al Asociaţiei Culturale "Curtea de la Argeş" şi al Trustului Media ARGEŞ EXPRES, atinge teme dintre cele mai sensibile şi de interes, puse în discuţie de materialele care poartă semnături prestigioase din domeniu. Ctitorul şi sufletul acestei publicaţii, acad. Gheorghe Păun face deschiderea prin editorialul "Despre (anti)globalizare", prin care se reamintesc trăsăturile fundamentale ale acestui demers publicistic, care se sprijină pe "creştinism, anticomunism, românism şi antiglobalizare", elemente definitorii ale identităţii naţionale. Demersul este unul extrem de sensibil, deoarece ar trebui să fie clar pentru orice spirit lucid că viitorul nu stă în izolare, dar nici în globalizarea fără limite - imposibil de acceptat, dacă luăm în calcul ADN-ul naţional specific şi unitatea în diversitate. Deci, trebuie identificată şi urmată o cale de mijloc, excluzând tentaţia extremismelor care bântuie spiritele radicale. Acad. Păun pune în discuţie cu inteligenţă satul global în care deja ne aflăm şi vine cu exemple şi raţionamente tulburătoare pentru omul de rând, evidente însă pentru un matematician cum este domnia sa. Evenimentul acestei luni, este - fără îndoială - împlinirea a 500 ani de existenţă a Mănăstirii Meşterului Manole, iar "România de la Argeş", tulburător de adevăratul concept lansat de ÎPS Calinic, este analizat în paginile revistei prin argumente palpabile, de genul splendidului album realizat de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, tipărit anul acesta, prin care ni se redau elemente de sprijin pentru spiritualitatea istorică a zonei unde s-a ctitorit unitatea naţională prin limbă, religie şi legi ale pământului. În susţinerea acestei teme, preotul Daniel Gligore, după studiul vechilor, dar inestimabilelor documente numite cândva "terfeloage", face vorbire despre "Mănăstirea Argeşului înainte de Vlad al II-lea Dracul", iar Traian Diaconescu despre ctitor, voievodul filozof, care avea o deschidere înţeleaptă spre lumea de dincolo de hotarele ţărişoarei lui, puse sub suzeranitatea Înaltei Porţi Otomane, în "Neagoe Basarab şi Veneţia".
La capitolul "Restituiri", Theodor Codreanu evocă personalitatea şi opera fascinantă a lui "Vintilă Horia, manolicul", iar Mircea Duţu ne aminteşte despre "Titu Maiorescu, juristul". În pregătirea Centenarului Marii Uniri şi a apariţiei României Mari, Marin Aiftincă vine cu primul episod al serialului "Academia Română în anii Primului Război Mondial", gen. Florian Tucă şi col. Laurenţiu Domnişoru scriu despre însângeratele jertfe din "Triunghiul de foc: Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz", din vara lui 1917, iar Emanuel Bădescu evocă "Răpirea Basarabiei".
Cât de mică este lumea noastră mare ne-o demonstrează Nicolae Melinescu prin "Piraţi la orizont! Din nou!", dar şi fostul diplomat Ion Pătraşcu prin tulburătoare întrebare care deschide materialul "Catedrală creştină în Iran?". Alte semnături prestigioase, care dau greutate revistei şi sunt prezente şi în actuala aparţin lui Horia Bădescu, Aureliu Goci, Paulei Romanescu şi altor colaboratori constanţi. Lectură plăcută!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
