Revista "Curtea de la Argeş", la ceas aniversar
În Curtea de Argeş, actul cultural este la el acasă, iar în sprijinul acestei afirmaţii putem aduce nenumărate exemple de manifestări care solidifică şi lărgesc palmaresul cărturăresc şi nu numai cu care se poate lăuda Oraşul nostru Regal. Căci, dincolo de toate neajunsurile şi lacunele care fac să şchiopeze frumosul (re)nume al idilicei cetăţi a Basarabilor, oamenii de cultură de aici se întrec în a construi şi a lăsa în urmă materializări durabile ale dragostei lor faţă de carte, artă, muzică şi, în general, faţă de tot ceea ce ţine de valorile noastre româneşti. În această cursă, ce pare tot mai greu de continuat în contextul societăţii contemporane, persistă şi acad. Gheorghe Păun care, în fiecare lună, conturează din condei, împreună cu numeroşii colaboratori, tabloul actualizat al culturii noastre. Întreaga muncă, destul de laborioasă de altfel, se regăseşte cuprinsă între cele 32-36 de pagini ale revistei "Curtea de la Argeş", un veritabil act intelectual elitist, de îngemănare a artelor şi literaturii, care colindă ţara în lung şi-n lat şi duce cu sine mai departe veşti culturale din prima capitală a Ţării Româneşti. Ei bine, zilele trecute, publicaţia a mai marcat un an de existenţă în spaţiul argeşean şi, aşa cum este tradiţia şi cum se şi cuvenea, aniversarea a fost însoţită de manifestările specifice, care au reunit oameni de cultură din toate colţurile ţării şi de dincolo de Prut, cu toţii fiind români în slujba aceloraşi valori autohtone.
Bustul lui Eminescu, pe scena C.C.A.
Prima parte a programului dedicat Zilei Revistei s-a desfăşurat în Sala Mare a Centrului de Cultură şi Arte "George Topîrceanu" şi a constat în dialoguri şi expuneri ample, construite în jurul subiectului întâlnirii, la care s-a adăugat o surpriză ce fusese anunţată cu câteva zile înainte. Oficiul de gazdă şi sarcina de coordonare i-au revenit acad. Gheorghe Păun, redactor şef al publicaţiei sărbătorite, care şi-a întâmpinat oaspeţii cu vestea realizării unui impozant bust de bronz al Poetului Naţional ce va veghea Oraşul Regal de pe un soclu aplasat în parcul adiacent C.C.A. Acesta a fost prezentat în glorie pe scena instituţiei, în aplauzele publicului. Statuia înfăţişând un Eminescu mai modern a fost realizată de sculptorul Adrian Radu, membru al UAP din România, iar materia primă a fost donată de Ioan Curtean de Hondol, consul onorific al ţării noastre în Belize. Acad. Păun a anunţat că monumentului i se va alătura şi o efigie a lui George Topîrceanu, creată de acelaşi artist, care se află deja în lucru. În orice caz, acesta a subliniat faptul că bustul este un dar pentru municipiul nostru şi, prin urmare, nu presupune cheltuieli ce pot deveni subiect de controverse ulterioare. Prima invitată la cuvânt a fost Simona Brătulescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, care a amintit că manifestarea culturală este înscrisă în programul Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului şi i-a oferit acad. Păun o diplomă de excelenţă, ca simbol al preţuirii şi recunoştinţei faţă de activitatea sa în judeţul nostru. Ea însăşi o susţinătoare a culturii, aceasta i-a asigurat pe cei prezenţi la evenimentul festiv că întotdeauna va sprijini asemenea acte şi manifestări, menţionând în acest sens şi Proiectul "Respect pentru valorile naţionale", căruia, încă de la debutul de la Muzeul Goleşti, i s-au asociat 7 judeţe ce se vor întrece în a-şi scoate în evidenţă bogăţia de valori moştenite de la înaintaşi. În acest context trebuie să menţionăm două nume importante care au urcat pe scena de la C.C.A. şi au întregit programul aniversar: maestrul Ion Rodoş din Nucşoara - meşter popular care, de-a lungul programului, a cioplit din lemn numeroase flori de colţ ce au fost oferite celor invitaţi la cuvânt - şi rapsodul popular Ion Creţeanu de la Craiova, care a interpretat baladele "Meşterul Manole" şi "Brâncoveanu şi fiii".
ÎPS Calinic dixit: "Oricine-şi batjocoreşte istoria neamului şi valorile face o crimă foarte gravă!"
Aşa cum s-a specificat la un moment dat, numai Biserica şi Academia pot ajunge în toate colţurile României pentru a ajuta la promovarea şi conservarea valorilor naţionale. Tocmai de aceea a fost invitat la cuvânt ÎPS Calinic, prezent la eveniment împreună cu protosinghelul Caliopie. Arhiepiscopul, fiind el însuşi un fervent misionar în câmpul culturii, a ţinut un discurs cu substanţă pentru cei care au vrut să înţeleagă mesajul său, pornind tocmai de la Mihai Eminescu, despre care a amintit că a fost cel dintâi care i-a aşezat pe Basarabi înaintea Muşatinilor. Prelatul a atras atenţia asupra faptului că este imperios necesar să ne cunoaştem istoria şi să ne preţuim valorile: "Oricine-şi batjocoreşte istoria neamului şi valorile face o crimă foarte gravă! În ceea ce priveşte proiectul cu valorile naţionale, în sfârşit, ne-a venit minea la cap! Numai să ne ţină! Am văzut că fiecare ţară merge înainte cu valorile ei naţionale, iar UE trebuie să înţeleagă că e dreptul nostru democratic de a ne cinsti aceste valori!" Revenind la poetul naţional, ÎPS Calinic şi-a exprimat convingerea că, dacă acesta ar fi scris poeziile în limba engleză, ar fi concurat cu Shakespeare, iar aici a menţionat una dintre cele mai importante creaţii lirice ale poetului - "Memento mori", având 217 strofe, pentru a sublinia că "N-a scris nimeni, niciodată, mai mult ca Eminescu! Avem de a face cu un arhanghel al culturii şi sfinţeniei versului românesc." Despre publicaţia "Curtea de la Argeş", acesta a remarcat că "este o revistă elitistă, cu un accent academic, o comuniune de artă, istorie, ştiinţă, literatură", pentru care s-a rugat încă de la început să dureze şi să supravieţuiască mai ales acad. Păun, care "are obligaţiunea de a instrui mai departe oameni care să continue această muncă!"
"Curtea de la Argeş", un centru de cultură în sine!
În cadrul evenimentului a luat cuvântul şi acad. Victor Voicu, secretarul general al Academiei Române, care a observat cu tristeţe că începem să "uităm momentele esenţiale şi referenţiale ale istoriei noastre", cu atât mai mult cu cât în ultimii 27 de ani s-a încercat anularea şi ştergerea reperelor. Întrebându-se retoric "Unde ne sunt intelectualii?", academicianul a punctat asupra faptului că revista "Curtea de la Argeş" este ea însăşi un centru de cultură, prin care se transmite şi mesajul princeps al Academiei, acela al conştiinţei identitare, principalul reper care se regăseşte în programul publicaţiei argeşene. Invitatul s-a declarat pe deplin mulţumit de activitatea acad. Păun şi a continuat cu o analiză succintă a aspectelor prin care se defineşte revista sărbătorită: naţionalism, anitcomunism, românism, antiglobalizare, cultură in genere, Eminescu, Basarabia şi România Mare. "Găsim abordată problema recuperării valorilor noastre, a interbelicilor, a postbelicilor, a diasporei şi a oamenilor de cultură ai acestei ţări. Programul revistei a fost făcut aproape matematic, pentru că, să nu uităm, Gheorghe Păun este şi matematician şi scriitor...", a explicat acesta.
Invitatul special al evenimentului, europarlamentarul Maria Grapini s-a declarat, la rândul său, impresionată şi încântată de însufleţirea cu care se lucrează la Curtea de Argeş în slujba culturii. Aprecierile pentru revista sărbătorită au fost sincere şi pline de recunoştinţă pentru faptul că aceasta se aliniază efortului tot mai puţin susţinut de promovare şi conservare a valorilor naţionale, a istoriei şi culturii româneşti. "În două locuri îmi simt corpul mai uşor şi sufletul curat: în biserică şi la acţiuni culturale. Sufletul omului, spiritul său, este mai important decât orice lucru. Şi aici s-a simţit o încărcătură aparte. S-a vorbit şi s-a cântat despre Eminescu, s-a vorbit despre Centenar, despre Academie, despre românism... Mie, ca umil cetăţean trimis în Parlamentul European ca reprezentant al României, nu-mi rămâne decât să susţin cu tot ce pot cultura şi tradiţia românească şi să încerc să determin şi pe alţii să înţeleagă că fără cultură, educaţie şi credinţă nu putem răzbate. Ştiu şi simt de câţiva ani acest lucru...", a recunoscut europarlamentarul.
Pe scenă au mai fost poftiţi şi acad. Nicolae Dabija de la Chişinău, poeta argeşeancă Paula Romanescu, criticul literar şi scriitorul Teodor Codreanu de la Huşi, prof. dr. Mihail Diaconescu, Florea Firan, coordonator al Revistei "Scrisul Românesc" de la Craiova, Florentin Popescu, redactorul şef al Revistei "Bucureştiul Literar şi Artistic" şi alţii, mulţi dintre aceştia fiind chiar colaboratori ai publicaţiei. Cu toţii au avut un cuvânt de încurajare a activităţii culturale susţinute de acad. Gheorghe Păun şi l-au asigurat pe acestea de preţuire şi susţinere în ceea ce priveşte efortul depus pentru realizarea fiecărui număr al revistei "Curtea de la Argeş". Pe lângă acestea s-a vorbit şi despre Centenarul Marii Uniri, insistându-se asupra faptului că românii trebuie să fie conştienţi de sacrificiile înaintaşilor lor, peste ale căror oase şi sânge păşesc. S-a spus că nu trebuie uitat cel mai esenţial lucru al istoriei noastre, acela că existăm astăzi datorită românilor care au murit pentru libertatea de care dispunem în prezent. Astfel, s-a punctat asupra unui aspect deosebit de important: trebuie să fim conştienţi că tocmai datorită faptului că totul s-a făcut cu sacrificiu de sânge a reuşit România să impună respectul Europei!
Salon bogat de carte
Invitaţii au avut ocazia să admire în holul de la C.C.A. şi expoziţia de metaloplastie semnată de artistul Constantin Samoilă de origine din Poenărei sau lucrările plastice ale maestrului argeşean Ion Aurel Gârjoabă. Sărbătoarea revistei a continuat în partea a doua a zilei în sala de şedinţe a Primăriei cu un salon de carte şi reviste - dată fiind şi încercarea de înfrăţire a tuturor publicaţiilor de cultură româneşti sub egida "Podului de reviste", mişcare iniţiată tot de acad. Gheorghe Păun. În cadrul manifestării de seară s-au purtat discuţii prieteneşti pe marginea cărţilor şi revistelor prezentate, unde, ca şi data trecută, s-a ţinut seama de elementele cele mai grăitoare din esenţa lucrărilor. Printre cei care s-au înscris la prezentarea de carte s-au numărat: Ştefan Mitroi, Mihail Diaconescu, Elis Râpeanu, Eugenia Boteanu, Eliza Roha, Florea Firan, Ion C. Ştefan, Constanţa Vaida Haliţă, Dragoş Vaida şi alţii. Cert este că acad. Păun a fost îndată flancat de o stivă de cărţi care aşteptau parcă nerăbdătoare să fie introduse înaintea publicului argeşean şi nu numai.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
