Cea dintâi ediţie a "Glasului Iubirii" din Indiction
Prima ediţie de toamnă a revistei de atitudine cultural-civică "Glasul Iubirii", editată de A.U.D.I. (preşedinte, pr. Vasile Marinescu) şi alcătuită de colectivul redacţional (Loredana Mitrache, Cătălina Boian şi Elisabeta Ioniţă), coordonat cu grijă deosebită de redactorul-şef George Mitrache, ne încântă şi de această dată cu o culegere de texte atent selecţionate. Amintim că acestea au fost realizate de fidelii colaboratori care lună de lună se străduiesc să ne trezească interesul cu informaţii ce pot funcţiona ca un veritabil tonic pentru minţile noastre obosite şi prăfuite de grijile şi poverile vieţii de zi cu zi. Cele 36 de pagini cuprind de toate, de la poezie, dezbateri literare şi istorice, la abordări spirituale, inserţii despre folclorul şi tradiţiile româneşti şi multe altele. Atât coperta ediţiei despre care discutăm, cât şi primul articol ne anunţă despre intrarea în Anul Nou bisericesc, eveniment marcat la data de 1 septembrie, cunoscut sub numele de Indiction. Despre contextul istorico-religios al anului bisericesc ne vorbeşte directorul A.U.D.I., George Mitrache, care ne prezintă şi particularităţile ce ţin de organizarea calendaristică a acestei perioade (pag. 3-4). Continuă în aceeaşi notă preotul Vasile Marinescu la deja cunoscuta rubrică de Spritualitate ortodoxă, unde semnează lunar rânduri zămislite din "Dor de Dumnezeu" (pag. 5-7), urmărind un text de rugăciune aparţinând lui Voltaire, scriitor şi filozof al Iluminismului francez, despre care se spune că mare parte a vieţii şi-a trăit-o sub coviltirul gândirii ateiste - însă o analiză mai atentă indică faptul că era mai degrabă un deist, dovadă fiind şi această rugăciune.
Trecem în registrul istoric, unde gl. bg. (rtg.) Florian Tucă şi col. (rtg.) Laurenţiu Domnişoru amintesc că s-au scurs 301 ani de la moartea Ierarhului Antim Ivireanu (pag. 8-9), cărturar prin excelenţă, patriot avid şi apărător al credinţei creştine căruia istoria, literatura şi cultura românească îi vor fi veşnic recunoscătoare. Contribuţia sa în spaţiul mioritic vizează atât limba română literară la cizelarea căreia a lucrat de-a lungul vieţii, cât şi sprijinirea actelor de educaţie în şcoli. Alte informaţii de interes major cu privire la personalitatea Ierarhului le veţi regăsi în textul semnat de cei doi autori. Tot la Colţul de istorie ne întâlnim cu prof. Mihnea Popa, care trece în revistă, pe scurt, detalii concentrate despre prima "unire personală" a Ţărilor Române a lui Mihai Viteazul (1600) (pag. 13).
Ne îndreptăm spre zona de literatură, care se deschide cu noi gânduri din seria "Diableriei la Ion Creangă", aparţinând aceleiaşi prof. Mihaela Filipoiu (pag. 10-12). Prof. Constantin Voiculescu revendică mai multe pagini din ediţia de faţă cu două materiale despre două figuri proeminente ale literaturii române - poetul simbolist George Bacovia (pag. 21-22) şi poetul ţărănimii George Coşbuc (pag. 33-34). Cu "Selecţiuni din istoria poeziei româneşti" continuă prof. Marian Mihăescu (pag. 20), oprindu-se de această dată asupra poeziei ermetice pure, unde cel mai pretabil este, fireşte, Ion Barbu. Popasul virtual vizează poezia "Umanizare", iar analiza se axează asupra ideii principale transmise de matematician - aceea că gândirea raţională reprezintă un instrument limitat pentru pătrunderea misterelor lumii. La rubrica de "Condei literar", prof. Elena Eşanu Şerbănescu ne împărtăşeşte din sentimentele trezite de experienţa de lectură a versurilor lui Ion C. Ştefan (pag. 27). Seria "Nopţilor..." semnată de prof. Elisabeta Ioniţă readuce în memoria noastră una dintre cele mai cumplite nopţi din istoria omenirii, aceea în care Biblioteca din Alexandria a fost mistuită de flăcări, care au înghiţit "nu doar o mulţime de mărturii valoroase, ci şi lumina pe care aceasta ar fi putut-o oferi generaţiilor viitoare" (pag. 28-29).
Cu inserţii de atitudine civică este prezent în paginile revistei noastre şi ing. Ion Vasilescu (pag. 30-31). Pornind de la cartea-document "Obştile săteşti de pe Valea Râului Doamnei, judeţul Argeş, între secolele XIV-XVIII", al cărei autor este prof. dr. George Baciu, acesta observă: "Cândva, oamenii trăiau laolaltă..." Tot prin această zonă se încadrează şi materialul prof. Elena Teodorescu, în care ne vorbeşte despre "Originile filiaţiei Kabbalistice" (pag. 31-32). La rubrica de "Datini, tradiţii şi obiceiuri româneşti", prof. dr. Sorin Mazilescu face o analiză a Baladei "Crivăţului" (pag. 14-17), jonglând cu cele două planuri - real şi imaginar - în baza unor argumente susţinute şi prin citări ale altor analişti sau critici care au studiat cu interes diferitele variante şi elementele tipologice ori structurale ale baladelor româneşti. Muzica este prezentă în acest număr prin două materiale de tip evocare, începute în ediţiile trecute. Semnatarii - jr. Sorin Rădulescu şi prof. Daniel Dejanu - continuă dezvăluirile despre vieţile a două personalităţi argeşene - Andrei Rădulescu (pag. 23-25) şi, respectiv, Gheorghe Gomoiu (pag. 26).
Considerăm că această prezentare vă este mai mult decât suficientă pentru a vă ajuta să vă ghidaţi lectura, dar mai ales să vă trezească apetitul pentru a parcurge cu acelaşi interes şi ediţia din septembrie a revistei "Glasul Iubirii".
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
