Tabiet cultural - 22 ianuarie 2021
Cum erau pedepsiţi şpăgarii în Ţările Române?
Întâlnim tot mai des expresia că în România "şpaga este sport naţional". Această "îndeletnicire" are însă un trecut îndelungat. Numai că, în urmă cu sute de ani, funcţionarii care primeau diferite atenţii sfârşeau în chinuri abominabile. În urmă cu sute de ani, pentru orice încercare de a lua mită, un funcţionar sau un domnitor îşi putea pierde viaţa. Iniţiatorul primelor legi împotriva fenomenului numit astăzi corupţie ar fi fost Matei Basarab. Aşadar, cei care luau mită sfârşeau extrem de rău dacă domnitorul considera că fapta este gravă. Totul depindea de învoiala domnitorului sau a judecătorului care, de cele mai multe ori, avea un rol decorativ. Dacă furia domnitorului faţă de corupt era mare, pedepsitul putea fi bătut până la moarte. În cazul domnitorilor corupţi, de cele mai multe ori se aplica pedeapsa cu moartea. Aşa a fost cazul lui Constantin Hangerli, domnitorului fanariot al Ţării Româneşti. Deşi a domnit doar doi ani, acesta a avut timp îndelungat să inventeze un sistem propriu de colectare a dărilor şi birurilor, banii ajungând în propriile sale buzunare şi evitând plata către Înalta Poartă. Sultanul a decis ca domnitorul Hangerli să fie omorât prin decapitare. Pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, lucrurile s-au mai schimbat. Funcţionarii publici care abuzau de funcţie sau care luau şpagă puteau fi excluşi pe viaţă din sistem. În unele cazuri, cei găsiţi vinovaţi pentru această infracţiune fiind condamnaţi şi la închisoare pe viaţă. Conform definiţiei din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, mita, cunoscută şi sub denumirea de şpagă, este o sumă de bani sau obiecte primite, date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să-şi încalce obligaţiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conştiincios.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!