Cum se vor marca în ţară 145 de ani de la naşterea lui Brâncuşi
Publicul din străinătate, dar şi din România, este invitat să îl redescopere pe Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876 - 16 martie 1957) într-o serie de proiecte online propuse de reţeaua ICR în anul în care se împlinesc 145 de ani de la naşterea marelui sculptor. "Nu căutaţi formule ascunse sau mistere, ceea ce vă dau eu este bucurie pură. Priviţi sculpturile mele până ce le veţi vedea", îi sfătuia Brâncuşi pe cei ce se arătau interesaţi de creaţiile sale. Pornind de la cuvintele artistului, publicul poate surprinde esenţa operei brâncuşiene, până pe 19 februarie, prin documentare de arhivă, spectacol de teatru nonverbal, interviu sau tururi realizate în diferite spaţii muzeale. "Săptămâna Brâncuşi" a început luni, 15 februarie, pe canalele de comunicare ale Institutului Cultural Român (Facebook, Twitter, Instagram), cu o retrospectivă a expoziţiei "Brâncuşi. Sublimarea formei", deschisă în perioada 2 octombrie 2019 - 2 februarie 2020 la Palatul Artelor BOZAR din Bruxelles, în cadrul Festivalului EUROPALIA. Cu un număr record de peste 116.000 de vizitatori, expoziţia curatoriată de Doina Lemny a fost cea mai amplă expoziţie monografică dedicată lui Brâncuşi în Belgia. "Faptul că am desemnat un curator român al acestei expoziţii aduce avantajul că Brâncuşi este prezentat ca un sculptor român care a avut un parcurs care l-a dus la universalitate", a declarat Mirel Taloş, preşedintele interimar al ICR, în materialul video prezentat pe pagina de Facebook a ICR. Un documentar de referinţă din arhiva TVR, "Brâncuşi sau şcoala de a privi", realizat în anul 1972 de Televiziunea Română în coproducţie cu Televiziunea Franceză, în regia lui Jean Pradinas, după un scenariu al cunoscutului scriitor Marin Sorescu, pe muzică de Gheorghe Zamfir, va fi prezentat în reţeaua reprezentanţelor ICR, cu traducere în limba engleză, în această săptămână. Opera brâncuşiană este prezentată în relaţie cu sursele folclorice ce l-au influenţat pe artistul care "voia să sculpteze cu lumină". Plecat din satul Hobiţa, stabilit la Paris, Brâncuşi "se reîntoarce" - spiritual - în satul natal, cu fiecare nouă lucrare abstractă inspirată din arta populară românească. Prezentarea satului tradiţional din Gorj, a obiceiurilor locale încă păstrate în anii '70, când a fost filmat documentarul - precum tăiatul şi sculptatul bradului în cadrul ritualului de înmormântare - a formelor arhitecturale specifice zonei sau a desenelor din covoarele olteneşti oferă o cheie de interpretare a unei părţi importante din opera celui care a vrut să ajungă la esenţa lucrurilor: "Simplitatea nu este în artă un scop în sine, dar ajungem la ea pe măsură ce ne apropiem de sensul real al lucrurilor. Nu forma exterioară este cea adevărată, ci esenţa lucrurilor. Nimeni nu poate să exprime ceva adevărat imitând suprafaţa exterioară a lucrurilor. Când vedeţi un peşte nu vă gândiţi la solzi, ci la viteza mişcărilor sale, la corpul său strălucitor văzut în apă. Ei bine, aceasta am vrut să exprim, am vrut să prind scânteia spiritului său". De asemenea, mai multe reprezentanţe ale Institutului Cultural Român au pregătit proiecte dedicate sculptorului Constantin Brâncuşi, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la naşterea sa.
Ziua lui Brâncuşi va fi celebrată şi la Muzeul Naţional al ţăranului Român, prin expoziţia "Mirrors of Brâncuşi", găzduită de instituţie. Pentru a-l sărbători pe marele sculptor, Fundaţia Art Production organizează un tur ghidat gratuit al proiectului multimedia. Turul va avea loc mâine, 19 februarie, de la ora 12.00 şi va fi susţinut de Silvana Dulamă-Popa - curatorul "Mirrors of Brâncuşi" şi de Ilina Schileru - curator de proiecte speciale la MNŢR. Participanţii vor avea ocazia să afle mai multe despre proiectul "Mirrors of Brâncuşi" şi cum a fost conceput, dar şi despre elemente esenţiale din viaţa marelui sculptor şi cum a ajuns Brâncuşi să fie numit "inventatorul sculpturii moderne".
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
