Tabiet cultural - 30 MARTIE 2021
A existat Fefeleaga în realitate?
Cine nu a auzit de Fefeleaga? Nuvela cu acelaşi nume a lui Ion Agârbiceanu, publicată în 1906, porneşte, într-adevăr, de la o femeie reală, care a trăit printre buciumani, la poalele Detunatei. Fefeleaga lui Agârbiceanu era o femeie simplă, aprigă, dar muncitoare. Singurul său ajutor era calul ei, Bator, cu care trudea din zori până-n seară. Femeia era văduvă, mamă a 4 copii, bătută de soartă, slobodă la gură şi adusă de spate, dar nedespărţită de animal… Personajul literar, care în nuvelă se numeşte Maria David, a fost creat după chipul şi asemănarea Sofiei Danciu, care a trăit în satul Bucium-Şasa între 1869-1951 şi pe care Ion Agârbiceanu (preot al acelei localităţi într-o vreme) a remarcat-o şi a portretizat-o în tulburătoarea sa nuvelă din 1908 - "Fefeleaga". Sofia Danciu, măritată David, avea să fie Maria David. Ea este un personaj şi, totodată, un om de excepţie, reprezentând, cu umila ei poveste, zona munţilor Apuseni - mai exact, zona Valea Şesei. Dar Fefeleaga nu rămâne doar o femeie despre care "s-a scris o carte". Nu au lăsat-o localnicii şi nici strănepoţii să fie dată uitării: fost ridicată o Casa memorială, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la apariţia nuvelei. Fefeleaga ştia că Agârbiceanu voia să scrie despre ea şi nu era de acord, localnicii amintindu-şi că femeia s-a certat cu preotul de câteva ori din acest motiv şi zicea prin sat: "vrea să-mi facă roman". Porecla Fefeleaga vine de la verbul "a lega", deoarece, atunci când intrau vacile vecinilor pe pajiştile ei, le lega şi le ţinea în gospodăria ei până când veneau oamenii să le revendice. Acesta gest trebuie înţeles în contextul în care în acele vremuri proprietatea privată, grădina, era apărată strict, fiindcă pentru cele mai multe familii era singura sursă de venit. Fefeleaga nu a rămas după moarte doar femeia aceea răutăcioasă şi săracă. A rămas femeia pe care un om, un preot, un nume a ales-o pentru a-i da contur literar vieţii. Aşa se face că Fefeleaga a dăinuit peste veacuri în amintirea buciumanilor, a ardenelenilor, a celor care au cunoscut-o sau au auzit despre ea. Nuvela "Fefeleaga" a devenit şi subiect de film. "Nunta de piatră", formată din două părţi, "Fefeleaga" şi "La o nuntă", este cea mai valoroasă peliculă semnată de regizorii Mircea Veroiu şi Dan Piţa. Acţiunea se petrece în Roşia Montană, la începutul anilor 1900. Producţia a fost distinsă în 1972 cu "Diploma de onoare" la Festivalul internaţional al filmului de la Cannes şi cu premiu Oscar-ex aequo la Festivalul filmului pentru artă cinematografică din Ciudad de Panama. Fefeleaga a murit în 1951, iar ultima ei fiică, Maria, s-a prăpădit foarte tânără, în 1921, când Fefeleaga şi-a vândut calul, pe dragul ei Bator, ca să o înmormânteze în rochie de mireasă...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
