Tabiet cultural - 13 APRILIE 2021
Bulgarii bănăţeni (II)
Bulgarii bănăţeni au o serie de tradiţii specifice precum colindatul băieţilor cu Betleemul de Crăciun, colindatul fetelor de Florii, Baba Marta, Farsangul. Farsangul la bulgarii din Banat este similar cu cel românesc, fiind sărbătoarea de lăsatul secului. Potrivit obiceiurilor, petrecerea durează până la Miercurea cenuşii, când începe Postul Paştelui. În tot acest timp în localităţile unde locuiesc bulgari se organizează baluri mascate şi spectacole. Sărbătoarea cea mai spectaculoasă din calendarul popular bulgăresc este Baba Marta, care, ca şi Baba Dochia, personifică primăvara. La sfârşitul lui februarie, bulgarii fac curăţenie generală în case, deoarece se spune că Baba Marta nu vizitează decât casele îngrijite. Batrânii nu trebuie să iasă prea devreme din casă, pentru că bătrâna doreşte să întâlnească doar fete tinere şi femei. În ultima zi a lunii februarie, copiii din mediul rural aprind un foc cât se poate de mare. Ei strigă: «Baba Marta, eu te încălzesc pe tine azi, iar tu să mă încălzeşti pe mine mâine!» şi se adună în jurul focului, cu diverse strigături, iar când focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie sa ardă cât mai mult şi cât mai sus ca să o încălzească pe Baba Marta, care personifică şi soarele care poate să ardă feţele oamenilor.
Bulgarii bănăţeni sunt reprezentaţi de Uniunea Bulgară din Banat România care publică ziarul "Náša glás" cu litere latine şi revista "Literaturna miselj". Într-un recensământ al populaţiei din Banat, atât cel românesc cât şi cel sârbesc, efectuat în 1770 de Contele Clary rezultau 8.683 de bulgari. După Primul Razboi Mondial, multe familii de bulgari din Vinga s-au mutat în Arad şi Timişoara. Odată cu venirea comunismului în România, scăderea populaţiei de bulgari din localităţile originare s-a pronunţat. Colectivizarea a privat de proprietăţi mari de pământ familiile bulgare care s-au văzut nevoite să se mute la oraş, unde au găsit locuri de muncă. Astfel, din principalele trei sate bulgăreşti Vinga, Dudeştii Vechi şi Breştea, marea majoritate a bulgarilor s-au mutat la Timişoara. Aici, conform recensământului din 1992 existau 1.320 de bulgari şi 6.466 în întregul judeţ Timiş. O comunitate importantă de bulgari trăieşte şi în comuna Denta din sudul judeţului Timiş, unde alcătuiesc aproximativ 1/5 din populaţia totală a localităţii. Bulgarii bănăţeni au înfiinţat iniţial Uniunea Bulgară din Banat România, cu sediul la Timişoara. Împreună cu celelalte comunităţi bulgare din România, din Oltenia şi Muntenia au înfiinţat la Bucureşti Asociaţia Culturală Bulgară, transformată mai târziu, în Comunitatea "Bratstvo" a bulgarilor din România.
