Tabiet cultural - 3 IUNIE 2021
Primul român care a ajuns în China
Nicolae Milescu Spătaru a fost unul dintre marii călători, aventurieri şi cărturari ai secolului al XVII-lea. Născut la 31 mai 1636, dintr-un tată aromân din Peloponez şi o mamă moldoveancă get-beget, Nicolae Milescu Spătaru a avut o carieră politică şi diplomatică spectaculoasă, ajungând prieten cu Patriarhul de Ierusalim, Dositei, şi om de încredere al mai multor domnitori din Moldova şi Muntenia, dar şi trădător al altuia, Iliaş Alexandru, care a pus să-i fie crestat nasul. Mai târziu a devenit consilier al lui Petru cel Mare şi a ajutat la modernizarea educaţiei în Rusia Ţaristă. A murit la Moscova în 1708. Urmaşii săi şi-au rusificat numele, din Spătaru în Mecinikov. Un descendent din această ramură a familiei, Ilia Ilici Mecinikov, a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Medicină, în 1908. Nicolae Milescu Spătaru a fost un autor de literatură de călătorie și istorie, cărturar, traducător, călător, geograf și diplomat român, activ atât în Moldova, cât și în Țaratul Rusiei. Între anii 1661–1668 a efectuat prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament, având ca sursă principală textul grecesc din Septuaginta, apărută la Frankfurt în 1597. El este cunoscut pentru celebrul său periplu prin Orient (1675-1678). Țarul Aleksei l-a trimis în solie în China. Expediția a durat mai mulți ani și, în final, Spătar nu s-a întâlnit cu împăratul acestei mari țări. Se pare că motivul a fost neacceptarea, din partea spătarului, a protocolului imperial pe care l-a considerat umilitor. Totuși, relatarea călătoriei întreprinse constituie un adevărat document istoric. Pe lângă descrierea moravurilor chinezești, întâlnim aspecte din Siberia și Mongolia. În istoriografia rusă este cunoscut sub numele de Nikolai Spafari (Spatar). Lucrarea sa „De la Tobolsk până în China” (note de călătorie) este editată în 1888 de G. Sion, într-o traducere neștiințifică, după un manuscris grecesc eronat.
