Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
mari 26 octombrie 2021 01:45

VLADISLAV I (VLAICU), UNUL DINTRE CEI MAI DE SEAMĂ DOMNITORI AI NEAMULUI ROMÂNESC (V.a.)

Emiterea primelor monede românești. Luarea în stăpânire de către Țara Românească a Banatului de Severin, precum și a ducatelor Amlaș și Făgăraș. Alte acțiuni majore ale consolidării dezvoltării statale

 

Vlaicu s-a confruntat cu ameninţarea directă a invadării Țării Românești, fiindcă la urcarea pe tron nu a recunoscut mai întâi suzeranitatea unui stat cu pretenții de mare putere regională, nu l-a intimidat, chiar deloc. Optimismul său era determinat tocmai de încrederea în potențialul militar de răspuns al corpurilor din compunerea oastei țării sale. De fapt, regele Ludovic I de Anjou a și condus acțiunile statului ungar, cca. 6 luni, nemijlocit din Transilvania (aprilie-octombrie 1366), în scopul obținerii resupunerii (prin recunoașterea înnoită a vasalității Ungariei de către Țară Românească și Moldova) - pe de o parte, iar pe de-altă parte - pentru stabilirea unor măsuri ferme și clare privind statutul existențial al românilor din sfera regatului ungar (Ioan - Aurel Pop, Thomas Nagler (coordonatori) și colectiv Istoria Transilvaniei, Vol. I (până la 1541), Institutul Cultural Român. Centrul de Studii Transilvane, 2003, pp. 27-33).

Așadar, în timp ce se manifestau amenințările coroanei maghiare, Voievodul muntean era preocupat intens de consolidarea dezvoltării economice a Țării Românești. În această perioadă, chiar în 1865, celebrul domnitor valah a organizat emiterea, doar în argint, a primelor monede cunoscute din timpuri străvechi - medievale în Țara Românească (relevând astfel „autocefalia, independenţa, mai ales cea economico-fiscală”).

În urma cercetărilor arheologice au fost identificate monede bătute la monetăria Curții Domnești de la Argeș, precum: ducați din argint (trei tipuri), dinari și bani (2 tipuri). Banul (așa a fost denumit cândva dinarul din argint, emis la curtea principilor Slavoniei) era echivalent cu 1/2 dinar, fiind la același nivel cu obolul unguresc. Foarte important, în memoria renumitului Voievod Vlaicu, este că banul s-a păstrat ca monedă (cu cea mai mică valoare nominală) ce reprezintă a suta parte dintr-un leu românesc (Octav Iliescu, „Moneda în România”, Editura Meridiane, București, 1970, pp. 14-15). În 2014, când s-au aniversat „650 de ani de la începutul domniei marelui domnitor Vladislav I (Vlaicu)”, B.N.R. a lansat atât pentru iubitorii de numismatică, cât şi pentru circulaţie două monede: una din aur, pentru colecţionari; una din alamă, de circulaţie, cu caracter comemorativ.

În acele vremuri istorice exista o anumită colaborare promovată de Imperiul Bizantin (condus de împăratul Ioan V Paleologul: 1341-1376, 1379-1391) cu Ungaria și cu alte state catolice. Aceasta a condus, relațional, la o anumită detensionare colaborativă dintre domnitorul valah și regele maghiar, determinând chiar recunoașterea formală a suzeranității acestuia din urmă, în anul 1366. În consecință, Țară Românească a primit dreptul de a stăpâni legal Banatul de Severin, precum și ducatele Amlaşul (la S-V de Sibiu) şi Făgăraşul. Din acele vremuri memoriale (10 octombrie 1366) există o precizare istorică referitoare la delimitarea a patru sate (Acilău, Tilişcă, Săcel şi Orlat) de ceea ce reprezenta de fapt Ținutul Amlașului (Constantin C. Giurescu, „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri”, Ediția a - V-a revăzută și adăugită, București, Vol. I, Fundația Regală pentru Literatură şi Artă, București, 1946, p. 410).

       ~ Va urma ~

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.