Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
mari 26 octombrie 2021 02:23

PORTRET ÎN GRAFICA GÂNDULUI

ION RODOŞ – 65

 

Pe genunchii unei coline, izolată de freamătul satului Sboghițești, se ridică, parcă pentru a se propti de cer, casa meșterului popular Ion Rodoș. Din lemn, pereții sunt plini de sculpturi: linguri, furci de tors, icoane, vaze și flori. Multe ore de stat la taifas cu lemnul și de migală. De rugăciune... Altfel spus, Ion Rodoș este un poet al lemnului. Fiecare obiect sculptat este un poem ascuns în trupul lemnului și dat la iveală de dalta meșterului.

Pentru Nuță - așa-i spun apropiații - lemnul are inimă. Și, cum fiecare inimă bate în felul ei, bucățile de lemn capătă ondulații mai abrupte sau mai line. Toate, însă, pline de viață. Fiecare - o poveste. Cu început, cuprins și final. Este un om fericit, nu doar datorită faptului că a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare lingură de lemn din lume, ci și pentru că, în fiecare dimineață, atunci când deschide ochii, vede munții la fereastră.

 Încă de pe când avea trei ani, a învățat lemnul să zboare, de la tatăl și bunicul lui. Și uite că s-a prins meșteșugul de Ion al nostru, care, acum, la maturitatea lui profesională, a realizat un adevărat simbol al comunei unde locuiește, cocoșul de munte din Nucșoara. Mai târziu, a simțit poveștile lemnului și cu ajutorul dălților le-a transformat în poeme recitate în mirarea privirii la adăpostul inimii. Un poet al lemnului... Este autorul celei mai mari linguri din lume. Obiectul a fost realizat în 14 zile şi are 17,79 m lungime şi 1,50 m în cel mai lat punct (lungimea căuşului cu braţe) şi a fost ornată cu motive populare tradiţionale şi cu sigla oraşului Mioveni. Meşterul Ion Rodoş nu şi-a propus să realizeze numai cea mai mare lingură de lemn din lume, ci şi pe cea mai frumoasă. Recordul său l-a depăşit pe cel deţinut până acum de India, unde exista o lingură de lemn de 12,06 m lungime. Proiectul care a băgat lingura în Cartea Recordurilor s-a derulat între 22 mai şi 5 iunie 2013. Cei doi arbori (specia Tei) din care a fost obţinută lingura au fost o sponsorizare a S.C. Cerasus Avium. Primul exemplar, de 100 de ani, cu un diametru de 78 cm, a fost folosit pentru realizarea căuşului, iar cel de-al doilea arbore a fost folosit pentru coada lingurii.

Este de baştină din comuna Pietroşani, Argeş, unde vede lumina zilei în anul 1956, pe 29 august, în familia Gheorghe şi Vasilica Rodoş, familie de obârşie transilvană, de undeva de pe lângă Sibiu, din localitatea Rod. Tatăl, Gheorghe, lucrător în lemn, sitar, meserie moştenită de la bătrânul său. Mama, Vasilica, meşter popular, creatoare de modele, cărora le dă viaţă prin frumoase ii, fote, macaturi, covoare ţesute în război. Bunicul din partea mamei, Nică Culea, dogar renumit, cu şcoală „de arte şi meserii” făcută la Bucureşti, primul de pe Valea Doamnei cu atestare în meserie. Cei doi bunici, meşteri în lemn, veterani de război, şi-au pus amprenta şi au adăugat experienţă la talentul nepotului, Ion al lui Rodoş, aşa că, după terminarea Şcolii primare şi gimnaziale în Pietroşani, face trei ani de Şcoală profesională la Colibaşi, în meseria strungar, apoi Liceul Silvic de la Brăneşti, obţinând diploma de pădurar. În ianuarie 1988 se căsătoreşte în Sboghiţeşti cu Elena Adela Chifor, având împreună trei copii: doi băieţi, sculptori şi ei, şi o fată, absolventă a Facultăți de Istorie. A înțeles, însă, că și meșteșugul picturii pe lemn - pasiunea sa cea de suflet - e o parte a istoriei ce exprimă o fărâmă din identitatea ființei românești. Tocmai de aceea, Andreea și-a luat atestat de meșter popular și învață copiii să iubească frumosul artei tradiționale.

De peste două decenii s-a așezat aici, în Sboghițeștii Nucșoarei, pe un deal unde cerul e mai aproape de pământ cu un sfert de suflet. Așa poposise, cândva - spune legenda - și primul locuitor al așezării, refugiat la vremuri de restriște dinspre sud, într-un loc căruia i se zice „Sub Nuci”, sau „Sub Nacă”, de unde și denumirea satului. Apoi, documente vechi, precum cel al lui Mircea Ciobanul, de la 1547, sau cel al lui Paul de Alep, de la 1658, îi menționează existența, ca „satul nucilor”.

Meşterul popular, artistul atestat Ion Rodoş, a predat cursuri de sculptură copiilor din Domnești, Mioveni, Nucşoara, Corbi, Țițești. A lucrat un timp ca profesor la Şcoala Populară de Arte și Meserii din Piteşti. Am să spicuiesc câteva date din CV-ul pe care domnia sa mi l-a dat. La rubrica „Merite profesionale”: inovator şi creator de obiecte, modele, unelte şi scule necesare în arta sculpturii; executant, în regim unicat, al diverselor piese ce ţin de arta sculpturii; executant, în regim de serie mică, al diverselor modele şi piese ce ţin de arta mobilierului stil sculptat; meşter popular din februarie 2010, titlu şi atestat acordate de Consiliul Judeţean Argeş, creator al multiplelor piese de sculptură ce ţin de arta tradiţională românească şi, în mod deosebit, cea argeşeană, cele mai reprezentative fiind „Cocoşul de munte de Nucșoara” și „Pomul vieții”; profesor la Şcoala de Arte şi Meserii din Piteşti, în domeniul sculpturii, clasele externe Nucşoara şi Domneşti, judeţul Argeş. 

Rubrica „Titluri, distincţii şi premii în domeniul artei tradiţionale” cuprinde atât de multe, încât mă rezum la a spune că a primit peste treizeci de premii, diplome de excelenţă şi alte distincţii. Datorită talentului, dragostei pentru artă, datorită pieselor de valoare ieşite din mâinile măiestre ale sculptorului Ion Rodoş, Ministerul Culturii, Ministerul Turismului, Muzeul Goleşti, Casa Creaţiei Argeş l-au trimis să reprezinte arta meşterilor populari români în Olanda, Belgia, Germania, Austria. A fost la Viena, Budapesta, Londra, iar acum se pregăteşte de plecare în Islanda, unde îi va învăţa pe copii islandezi sculptură (un proiect al Ministerului Culturii). A sculptat pe holurile Parlamentului European, fiind sărutat de preşedintele acestuia, Martin Schultz, care a cumpărat cu această ocazie şi obiecte sculptate de meşter, bând palincă din plosca lui Ion Rodoş. Meşterul popular este, printre altele, şi membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, iar în anul 2012, la Craiova, a primit Trofeul şi Marele Premiu la Târgul meşterilor populari.

Privindu-l cum mânuiește dalta deasupra unui ștergar cu motive tradiționale și ascultându-l cum vorbește, nici nu te gândești că omul din fața ta este un poet al lemnului, ale cărui versuri trebuie învățate pe de rost, fiindcă ele țin de frumosul celei mai vechi ocupații a neamului acesta bântuit de doruri, doine și duioșie.

Pasionat de istoria dacilor, în 2019, Ion Rodoș, ajutat de prof. dr. George Baciu (consultant științific) și istoricul George Rotaru, director al Editurii Bibliostar din Râmnicu Vâlcea (ca editor) a inițiat un proiect – „Războaiele daco-romane pe șapte linguri” – la finalul căruia truda sa a fost încununată de succes, publicul și, mai ales elevii, considerând realizarea meșterului ca fiind un adevărat manual de istorie ce poate fi repede descifrat.

Au urmat alte proiecte: a) „Icoana – fereastră către cer și către suflet”. Meșterul a sculptat în lemn 50 de iconițe a căror semnificație a vizat o întoarcere a omului asupra lui însuși, mărturisindu-se. Subsemnatul a creionat o posibilă semnificație a iconițelor, așa cum a simțit-o, alcătuind un volum de versuri, intitulat „Cu Tine, alături”, aflat sub tipar la Editura Bibliostar. b) „Bâta ciobănească, simbol al transhumanței și identității românești”, proiect în derulare. c) „Reconstruirea Arcului de Triumf din Domneștii de Muscel (Argeș), simbol al libertății spirituale a domnișanului trăitor în posadele Basarabilor”. Arcul va fi amplasat în fața Casei de Cultură la finele lui 2022, fiindcă anul următor se vor sărbători cinci veacuri de la prima atestare scrisă a satului Domnești.              Ca acest proiect să prindă viață, inițiatorul său, meșterul Ion Rodoș, va fi ajutat de către primarul Domneștiului, Ioan Doru Smădu și de subsemnatul (consultant științific).

Am scris aceste rânduri ca pe o mărturisire către dumneavoastră, dragi cititori, pentru a vă aminti că lângă noi trăiesc oameni ce dau la iveală și au grijă de frumosul din structura neamului românesc, oameni ce trebuie păstrați în gândurile noastre de duminică. Și, unul dintre aceștia este „Ion Rodoș – artistul armoniei, țăranul imperial al lemnului, academicianul artelor tradiționale și mesagerul sufletului autentic românesc peste hotarele românești – este omul care ne-a dăruit, în fiecare clipă, energia și harul moștenit, făcându-ne părtași la taina creației sale”, cum l-au caracterizat Sorin Mazilescu și Ilie Moise pe meșterul popular intrat în Cartea Recordurilor pentru că a construit cea mai mare lingură din lume.

Pe 29 august, meșterul Ion Rodoș, prietenul meu de suflet, va împlini 65 de ani. Să-i urăm sănătate și să-i oferim toată prețuirea noastră.

La Mulți Ani!

Notă de suflet

Sorin Mazilescu – conf. univ. dr. la Universitatea din Pitești și cercetător în folclor – a trimis, pe 24 mai, Ministerului Culturii documentele aferente dosarului astfel încât la viitoarea sesiune de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu, creatorul popular Ion Rodoș să se numere printre laureați. Recomandarea a fost semnată și de prof. univ. dr. Ilie Moise, cercetător științific I la Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu.

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.