Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
smbt 16 octombrie 2021 20:56

Tabiet Cultural - 31 August 2021

Blestemele de proprietate - cele mai cumplite afurisenii românești (II)

Obiceiul de a consemna blesteme de proprietate pe manuscrise şi tipărituri se încadrează într-o mai veche tradiţie românească prin care proprietarii de moşii întocmeau, pe lângă actele oficiale doveditoare, cărţi de blestem pentru a-şi proteja bunurile de înstrăinare. Cartea de blestem era introdusă şi în cazul testamentelor, al daniilor de orice fel, al moştenirilor, al hotărârilor domneşti sau eclesiastice etc.. De la acestea blestemul de proprietate a trecut şi în cărţile manuscrise şi tipărite. De altfel, practica blestemului a existat, la toate popoarele, în diverse forme (Rişcuţa 1997; Mazilu 2001, p. 25–142). Cu timpul, blestemele de proprietate din cărţi vor dispărea din însemnările de proprietate, care îşi vor prelungi existenţa, ajungând până la noi, dar într-o formă mult mai scurtă, consacrată în expresia Ex libris. În cazul cărţilor liturgice, pentru preţul mare cu care se vindeau, acestea erau cumpărate, de obicei, fie de o întreagă comunitate care se asocia adunând sumele de bani necesare pentru achiziţionare, fie de către o singură persoană care deţinea un anumit statut social, situaţia financiară permiţându-i acest lucru. Astfel, efortul financiar comun sau individual, depus pentru procurarea cărţilor, justifica prezenţa blestemelor de proprietate. După cumpărare, proprietarii cărţilor le donau, spre folosire, bisericii din comunitatea lor, considerând aceasta o acţiune menită să le înveşnicească numele şi binefacerea, de unde şi dorinţa de a asigura cărţilor, prin intermediul blestemului de proprietate, o protecţie. În acest fel, tipăriturile deveneau un bun comun, asupra cărora aveau putere numai proprietarii de drept, adică cei care le-au cumpărat. Numeroase blesteme de proprietate reflectă acţiunile culturale comune care s-au iniţiat pentru procurarea lor. Pentru o mai bună înţelegere a contextului în care apar blestemele de proprietate, vom reda în continuare, o însemnare care se referă la această modalitate de achiziţionare, fiecare formulare fiind, în acelaşi timp, valoroasă ca document de limbă: „Această carte iaste a satului Cârneştilor, ce să cheamă Cazanie, cumpărată tot satu, pe sama bisericii lor, cu şasă, 6, florinţi şi 1 mărieş. Cine ar îndrăzni a o înstreina sau fura să fie afurisit de 318 părinţi sfinţi de la săborul Nicheii” (Carte românească de învăţătură, Iaşi, 1643, cota CRV 45).

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.