Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
mari 26 octombrie 2021 02:02

Târgul Meşterilor Populari a deschis, în Cetatea Basarabilor, o poartă simbolică spre cultura şi valorile tradiţionale româneşti

Cea de-a XIV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari a reunit la Curtea de Argeș oameni care susțin, prin intermediul lucrărilor lor, păstrarea şi promovarea meşteşugurilor, precum și transmiterea acestora către noile generații, în spiritul respectului pentru tradiţie şi bun gust autentic. Vizitatorii s-au putut bucura de cele mai alese porturi tradiţionale și obiecte inspirate din cultura etno-folclorică, având forme geometrice şi florale deosebite, cu figuri antropomorfe şi zoomorfe dintre cele mai remarcabile în acest domeniu al artei populare. Târgul a inclus atât expoziția cu vânzare de obiecte tradiționale, cât și activități interactive de tip atelier, în cadrul cărora au fost ilustrate meșteșuguri tradiționale precum pictura textilă, olăritul sau confecțiile din piele. Organizatorii s-au gândit să pună în valoare tradiţii şi obiceiuri româneşti de altădată, astfel că această manifestare s-a constituit și ca o poartă simbolică spre muzeu.


Printre meșterii populari prezenți în parcul din fața Centrului de Cultură și Arte „George Topîrceanu” s-au numărat: Gheorghe Iorga, Horezu - expoziție de ceramică; Iosifaru Marilena, Corbeni - expoziție de ii, păpuși îmbrăcate în costume populare din diverse zone ale României și accesorii tradiționale; S.C.M. ARGCOMS Curtea de Argeș - ceramică și stand pentru demonstrație de olărit (meșter ceramist, Filofteia Coman); Alexandru Ilinca, Rm. Vâlcea - articole din piele; Constantin Cârstoiu, Corbi - articole vestimentare tradiționale și linguri de lemn; Maria Stratulat, Albeștii de Argeș - articole vestimentare lucrate manual (croșetă și andrele); Aneta Bucur, Corbi - ii, veste, fote; Cornel Milescu, Rm. Vâlcea - obiecte decorative din lemn; Iuliana Matache, Curtea de Argeș - obiecte decorative sau de uz casnic, pornind de la tehnica şerveţelului; Gheorghe Militaru, Pitești - obiecte din lemn și piele; Cornelia Călușeru, Corbi - ii, elemente de port tradițional.

Un meșter adevărat nu alterează meseria

Cel mai impresionant stand a fost, probabil, și de această dată, "Opincăria" lui Alexandru Gheorghe Ilinca, din comuna Orleşti, jud. Vâlcea, meşter din domeniul confecţiilor din piele, care a adus accesorii ce completează portul popular: chimire, curele speciale, gentuţe şi alte astfel de obiecte ce fac parte din lada de zestre a oricărui meşter popular. Acesta duce mai departe meseria deprinsă de la tatăl său, fiind conştient că este o îndeletnicire pe cale de dispariţie. Meşterul a povestit cu răbdare istoria opincii (care avea rolul de a proteja ciorapul sau obiala, şi mai puţin piciorul) tuturor celor care au fost curioși și au pus întrebări. Sigur, n-a fost omisă nici tehnica folosită în opincărie, pornind de la materia primă - pielea de porc (nu şoriciul copt!) desfăcută crudă de pe animalul sacrificat, cu mare grijă, cu un cuţit bun şi apă caldă şi pusă la sare - până la produsul finit - la care se ajunge după măsurători, tăieturi şi modele în funcţie de material. "A fi meşter înseamnă să transmiţi mai departe o meserie care nu suportă deformări, adică este prezentată la valoarea reală, aşa cum se lucra cu sute de ani în urmă", spune cu mândrie Alexandru Ilinca.

Defectele pot face obiectele perfecte

La un alt stand, lucrările expuse aveau un farmec aparte, a cărui explicație am găsit-o după ce am privit mai cu atenție obiectele: naturaleţea lemnului. Meşterul ne-a explicat că intenţia sa este aceea de a valorifica orice bucată de lemn şi de a-i da o formă, pornind chiar de la defectul ei. „Am moștenit această preocupare de la tatăl meu. Am făcut școala de artă și îmi place să lucrez în lemn. Am plecat de la produse care reflectă naturalețe, chiar și dacă au defecte. De exemplu, inima de copac - ceva ce nu prea am văzut la expozițiile din țară, nu este întotdeauna perfectă ca formă, dar priviți cât de frumoasă este! Avem și pictură în cuțit, pe lemn natural, flori de stâncă în ghivece din lemn, suport de umbrele, ciomege rustice, podoabe etc. Creăm atât obiecte decorative, cât și cu utilitate casnică. Noi zicem că ne încadrăm în stilul rustic. Plăcerea mea este să păstrez forma naturală a lemnului, dar caut să dau o pată de culoare, pentru a-l pune mai bine în valoare. Astfel, combin arta clasică și pe cea tradițională. Soția participă și ea și, mai mult decât atât, este criticul meu de artă”, a spus acesta zâmbind cu subînțeles.

Simboluri dacice

Trecând la următorul stand, ne-a atras atenția o lingură de lemn cu draconul dacic încolăcit pe coada ei. Și nu era singurul obiect care valorifica un asemenea registru! Mai rar am găsit astfel de simboluri puse în legătură cu elemente de uz casnic... Piesele expuse, şlefuite manual cu mare delicateţe, luceau fără adaos de baiţ sau alte uleiuri. Gheorghe Militaru, autorul lor, ne-a mărturisit: „Sunt artist popular și nu numai. Realizez diferite obiecte din lemn pe care le lucrez într-un mic atelier de acasă. Și tatăl meu a fost sculptor, a îndrăgit arta populară și de la el am preluat și eu această pasiune. Lucrez în lemn de la vârsta de 11 ani. Chiar dacă la maturitate am avut un loc de muncă, fiindcă nu se poate trăi din acest meșteșug, arta a rămas dragostea mea dintâi. Eu caut diferite sortimente de lemn și păstrez culoarea naturală, fiindcă este mult mai fumoasă decât cea obținută prin baițuri. Creez atât obiecte de cult (cruci, icoane etc.), cât și de podoabă sau de uz casnic”. Meșterul cochetează și cu arta prelucrării pielii naturale, creând diferite obiecte de podoabă...

Dor de bunici...

La standul Mariei Stratulat ne-am putut aminti cu nostalgie de bunicile noastre și de copilărie. Privind toate acele lucruri făcute cu migală, parcă ți se făcea dor de căciulițele și vestuțele pe care odinioară le îmbrăcam și noi, prunci fiind, spre marea bucurie a bunelor noastre... „Fetele din ziua de azi nu mai știu să lucreze. Mamele nu au mai transmis acest meșteșug. Cine apreciază lucrul de mână, poartă aceste produse cu mare drag și chiar cu mândrie. Am încercat să mă adaptez la trendul actual și ilustrez personaje din desene animate pentru articolele destinate copiilor, fiind cele mai căutate. Caut mereu care sunt cele mai în vogă modele. Din păcate, munca nu este plătită. Eu o fac din pasiune, din singurătate și din nesomn... După 30 de ani petrecuți în București, la pensie m-am retras la țară și am căutat să rotunjesc cumva venitul mic obținut din pensie. Lucrez de când mă știu. Mama a fost cea care m-a învățat. Recunosc că în tinerețe nici eu nu mă ocupam cu așa ceva, dar știam cum se face. Au fost situații când nu-mi permiteam ce era la modă prin magazine și atunci mi-am făcut singură, diferite modele, ca să fiu și eu în rândul lumii”, și-a amintit aceasta.

Vibrări de culoare

Standul concitadinei Iuliana Matache a fost cam cel mai colorat. Din pasiunea pentru lucrurile făcute de mână şi din dorinţa de a valorifica materiale vechi, aceasta realizează obiecte decorative, dar şi de uz casnic, pornind de la tehnica şerveţelului. Multe dintre ele au fost, cândva, lucruri fără valoare, banale, care, după ce au fost dichisite și decorate, au căpătat o frumuseţe aparte şi un aspect elegant: casete de bijuterii, sticle, cutii, rame etc.. Cumva „peste drum”, un grup de copii îndrumați de artisul local Ramona Șlug (Chițu) experimentau arta picturii textile, tematica fiind, desigur, tot inspirată din registrul tradițional.

Chiar dacă pentru expozanţi acest târg n-a adus cine știe ce foloase materiale, mulţumirea lor a fost aceea că toate obiectele - fiecare unic în felul lui - au fost admirate de vizitatori şi apreciate, poate, la adevărata lor valoare. În plus, scopul poposirii lor la Curtea de Argeş a fost în mare măsură atins - acela de a promova cultura şi valorile tradiţionale româneşti.

 

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.