Tabiet Cultural - 11 Ianuarie 2022
Românul de Szathmári, considerat unul dintre cei mai importanţi fotografi din istoria omenirii
Carol Pop de Szathmári (n. 11 ianuarie 1812, Austro-Ungaria - d. 3 iulie 1887, București), românul premiat de împăratul Austriei, regina Angliei, Napoleon al III-lea al Franţei şi regele Spaniei pentru albumul cu 200 de fotografii din Războiul Crimeii, e considerat de cercetătorii români şi francezi ca fiind primul fotoreporter de război din lume. În schimb, istoricii englezi susţin că întâietatea aparţine lui Robert Fenton.
Carol Pop de de Szathmári (1812-1837) s-a născut şi a copilărit în casa aflată pe strada Iuliu Maniu 17 din Cluj-Napoca, conform unei plăci comemorative instalate pe imobil. Întrucât avea talent la pictură, a început Academia de Arte Frumoase din Viena, dar a renunţat preferând să călătorească în toate colţurile Europei. În condiţiile în care fotografia modernă s-a „născut” în 1839 într-un laborator al francezului Louis Daguerre, Carol Pop de de Szathmári deschidea în 1843, în Bucureşti, primul său atelier foto, unul dintre cele mai moderne din Europa.
Când în Europa începea Războiul Crimeii, primul mare conflict între Rusia şi puterile occidentale, Carol şi-a luat aparatul şi s-a dus pe front. Războiul dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, şi Anglia, Franţa şi Imperiul Otoman, pe de altă parte, este primul din istorie despre care oamenii obişnuiţi au fost informaţi, prompt, prin intermediul presei scrise, care era considerată în acea vreme un mijloc de comunicare ultramodern. Militarii celor două tabere trebuie să se fi uitat nedumeriţi la bărbatul cu mustaţă care mergea, riscându-şi viaţa, pe front, cărând după el un aparat ciudat. În 1854, camionul special în care a amenajat o cameră obscură pentru a procesa fotografiile, a devenit ţina artileriei turceşti, pe malul Dunării, la Olteniţa. Fotograful, bănuit că era spion rus, a scăpat cu viaţă datorită slabei precizii a tunarilor turci.
În fotografiile românului apar peisaje, fortificaţii şi câmpuri de lupte, dar şi militari din cele două tabere şi chiar ofiţerii care-i conduceau. Carol Pop de de Szathmári a devenit o adevărată vedetă internaţională la Expoziţia mondială de la Paris din 1855, unde a prezentat un album care reunea două sute de fotografii din război. Cu această ocazie, el a primit distincţii de merit de la împăratul Austriei, regina Angliei, Napoleon al III-lea al Franţei şi de la regele Spaniei. A devenit fotograful oficial al regelui Carol I al României, iar ilustraţiile făcute cu ocazia Războiului de Independenţă din 1877 au fost publicate în reviste precum L’Illustration (Paris), Illustrated London News, Zeitung Illustrirte (Germania). Carol Pop de Szathmari a murit la Bucureşti la 3 iunie 1887. Din păcate, albumul de război care l-a făcut celebru pe Szathmari nu s-a păstrat până astăzi. Prezenţa sa în 1854, în preajma cetăţilor Olteniţa şi Silistra, unde de pe câmpul de luptă fotografiază bivuacurile, fortificaţiile şi militarii armatelor beligerante este principalul argument adus de literatura de specialitate din ţară pentru a-l proclama „primul fotograf de război din lume”.
