„Curtea de la Argeș” pe luna februarie, disponibilă cititorilor atât online, cât și în print!
Fanii publicației se vor bucura în acest număr de un bogat și select grupaj de materiale semnate de autori precum Horia Bădescu („Europa Schismatică”), Germain Droogebroodt („Poezia, un martor al timpului”), Mihai Vinereanu („Originilie străvechi ale Crăciunului”), Tudor Nedelcea („Constantin Brâncuși, poartă spre eternitate”), Radu Ștefan Vergatti („500 de ani de la plecarea dintre noi a Domnului Neagoe Basarab”), Florian Copcea („O nouă ipoteză privind localizarea Bătăliei de la Posada”), Eufrosina Otălcan („I.D. Ionescu de la Iunion”), Florentin Popescu („Un colind studențesc de neuitat”), Andrei Iliescu („Seniori ai culturii: Profesorul Moise Mitulescu).
Acad. Gheorghe Păun, redactor-șef al revistei, deschide drumul spre lectură cu o „Alertă” privitoare la Urmuz, titlu „derutant alarmist”, întrucât este cu „bătaie” mai lungă: autorul ne amintește că anul viitor, pe vremea aceasta, ne vom pregăti să marcăm 140 de ani de la nașterea enigmaticului scriitor născut la Curtea de Argeș (17 martie 1883), astfel că anul 2023 a fost deja numit Anul Urmuz. Materialul se încheie cu invitația de a-i cinsti memoria mergând cu o floare la mormântul 3 din fugura 50 - Cimitirul Bellu (București). Pentru dezvăluiri referitoare la cum se vor mobiliza municipalitatea, revista și USR (Uniunirea Scriitorilor din România) cu acest prilej nu este încă vremea...
Horia Bădescu ne vorbește în p. 3 despre „Sindromul cezarismului”, căutând o similitudine între cele trei mituri considerate de Dominique Hamon și Serge Keller a fi baza anumitor proiecte de Uniune Europeană care au apărut în istorie. Este vorba despre „Mitul Imperiului Universal”, „Mitul unei uniuni pacificatoare” și „Mitul comunității de valori și cultură”, de la „Respublica Christiana” la „Republica literelor” din secolele XVII-XVIII. Mai departe, acesta discută despre conceptul celui din urmă mit enumerat - perspective istorice, viziune occidentală cu privire la creștinătate etc..
O „Pledoarie pentru reeditarea și studierea presei exilului”, semnată de Mihaela Albu, veți întâlni în p. 4, pe care o putem înțelege mai degrabă ca pe un îndemn la reintegrarea activității culturale a exilului românesc, autoarea oferind ca principală bază de cercetare presa vremii (revistele exilului).
Un articol care atrage încă din pagina de titlu a revistei este cel privind noua ipoteză legată de locul Bătăliei de la Posada. Florian Copcea este pe urmele specialiștilor care încearcă să așeze adevărul istoric „pe coordonatele sale firești”, însă la ce concluzie ajunge rămâne să descoperiți singuri...
Răsfoind, am ajuns la un alt articol de interes pentru cei pasionați de istorie și legende - „Ahtamar, numele tău este iubire!”, aparținând Paulei Romanescu. Despre vestigiile străvechii civilizații Uratru, înaintașii armenilor, despre povești de dragoste nemuritoare și răsunetul lor peste milenii veți afla mai multe în p. 27.
Revista „Curtea de la Argeș” din această lună vă întâmpină, așadar, cu articole pentru toate gusturile, câtă vreme ele sunt prin excelență culturale. Lectură cu folos!
