Tabiet Cultural - 10 Noiembrie 2022
„Divide et impera”
Latinescul „divide et impera” înseamnă, în limba română, „dezbină și stăpânește”. În politică și în sociologie, această expresie însumează o combinație de tactici care câștigă și mențin puterea prin divizarea unor grupuri mai mari în unele mici, mai slabe decât cel care implementează strategia. Utilizarea acestei tehnici este menită să împuternicească suveranul ca să controleze subiecții, populațiile sau grupurile de interese diferite care ar putea fi capabile să se opună domniei sale.
Maxima „divide et impera” a fost atribuită lui Filip al II-lea al Macedoniei. Strategia se aplicase deja în multe cazuri antice, înainte de a se fi născut expresia. Amintim exemplul lui Gabinius, care a împărțit națiunea evreiască în cinci convenții, raportate de Flavius Josephus în „Cartea I, 169-170” din „Războaiele evreilor”.
Din punct de vedere istoric, această strategie a fost utilizată de către imperii care doreau să-și extindă teritoriile. Immanuel Kant a fost un susținător al tacticii, menționând că „problema înființării unui stat poate fi rezolvată chiar și de o națiune a diavolilor”, atât timp cât aceștia posedă o constituție adecvată care pune în față grupurile opuse între ele cu un sistem de verificări solide.
Strategia de divizare și cucerire a fost utilizată de țările străine în părți din Africa, în perioada colonială și post-colonială. Germania și Belgia au condus Rwanda și Burundi în calitate de colonial. Germania a folosit strategia divizării și cuceririi plasând membrii minorității tutsi deja dominante în poziții de putere.
În Asia, mongolii, în timp ce au importat musulmani din partea Centrală pentru a servi ca administratori în China, au trimis, de asemenea, chinezi Han și Khitani din China pentru a servi ca administratori ai populației musulmane din Bukhara (Asia Centrală), folosind, deci, străini pentru a reduce puterea popoarelor locale ale ambelor teritorii. Pakistanul și India au fost, și ele, împărțite de această politică.
În Europa, romanii au intrat în Macedonia din sud și l-au învins pe regele Perseus în bătălia de la Pydna din 168 î.Hr.. Macedonia era apoi împărțită în patru republici care erau puternic restricționate de la relațiile dintre ele și alte state elene.
